Fundaţia Medicală Cardio Prevent a lansat, marţi, 13 februarie, în Sala de Consiliu a Primăriei Timişoara proiectul “Stop accidentul vascular cerebral” (AVC) –un program pilot de screening oportunistic pentru fibrilaţia atrială, în scopul prevenţiei AVC ischemic.
Prof. univ. dr. Dan Gaiţă a explicat că, Fundaţia Cardio Prevent, în parteneriat cu Farmaciile Farmado, cu sprijinul Pfitzer, îşi propune să deruleze un proiect pe termen dedicat exclusiv timişorenilor, în premieră naţională. Obiectivele programului sunt: informarea corectă referitoare la riscurile fibrialţiei atriale (FiA); conştientizarea privind necesitatea tratamentului anticoagulant și facilitarea accesului către soluţia sănătoasă – diagnostic şi tratament precoce şi urmărire medicală pe termen lung.
Obiectivele medicale ale programului sunt: depistarea precoce a FiA în rândul populaţiei cu risc; reducerea numărului de AVC ce au cauză FiA prin iniţierea tratamentului anticoagulant oral; reducerea numărului de persoane cu dizabilităţi provocate de această boală; reducerea poverii asupra familiei a pacienţilor cu astfel de dizabilităţi; reducerea poverii asupra societăţii. Programul vizează pacienţii cu vârstă de peste 65 de ani şi pacienţii de peste 55 de ani cu prescripţie medicală pentru boli cardiovasculare (hipertensiune arterială, insuficienţă cardiacă, cardiopatie ischemică) şi diabet zaharat.
Fundaţia Cardio Prevent dispune de o infrastructură modernă de telemedicină şi personal medical înalt calificat pentru derularea în condiţii optime a unui program de screening. „Estimăm că 6000 de pacienţi din grupul ţintă vor efectua testul de depistare a FiA, urmând ca diagnosticaţii să beneficieze de recomandare de vizită medicală la medicii cardiologi specialişti pentru investigaţii amănunţite şi stabilirea schemelor de tratament optim pentru prevenirea AVC”, spune dr. Gaiţă.
Conform statisticilor, În România, se înregistrează anual 65.000 de AVC, iar 50.000 sunt ischemice. Fibrilaţia atrială (FiA) –cea mai frecventă aritmie cardiacă –creşte de cinci ori riscul de AVC ischemic şi este cauza pentru 20-30% din cazurile de AVC ischemic. AVC cauzat de FiA are cea mai mare rată de mortalitate (25% la 1 lună -40% la un an) şi de dizabilitate majoră printre supraveţuitori. Pacienţii cu FiA au o probabilitate de 50% mai crescută să rămână cu dizabilităţi majore în urma unui AVC. FiA, chiar dacă este paroxistică sau persistentă poate produce simptome nespecifice –palpitaţii, dispnee sau ameţeli – dar de multe ori este asimtomatică sau simptomele sunt trecute cu vederea de pacienţi. Din nefericire, în 30% din cazurile de AVC produse de FiA, AVC reprezintă primul simptom. Absenţa simtomelor dublează riscul de AVC, datorită diagnosticului tardiv şi a absenţei tratamentului. Tratamentul anticoagulant oral cronic reduce semnificativ riscul de AVC cu 30%-60% la pacienţii cu FiA. Aceste date ne conduc spre prezumţia că diagnosticarea FiA prin screening reprezintă o intervenţie eficientă în prevenirea AVC, în urma intituirii unui tratament medicamentos optim.
Ce este fibrilația atriala?
Fibrilația atriala este o aritmie cardiacă caracterizată prin bătăi ale inimii complet neregulate și cel mai adesea rapide. În timpul fibrilatiei atriale, două din cele 4 camere ale inimii (atriile) tremură fără să mai realizeze contracții care să pompeze sângele. Că urmare, sângele stagnează în interiorul atriilor și progresiv se poate transformă în cheaguri de sânge (trombi). Dacă un astfel de cheag este dislocat în circulație (embol), poate opri circulația într-unul sau în mai multe vase de sânge, de cele mai multe ori la nivelul creierului. Circulația oprită la nivelul unui vas de sânge din creier provoacă accidentul vascular cerebral ischemic (trombo-embolic). Fibrilația atriala poate fi intermitentă (paroxistică), cu episoade ce apar și să dispar de la sine după o perioada variabilă, sau poate fi permanentă. În ambele situații există riscul de accident vascular cerebral prin formarea și embolizarea cheagurilor de sânge. În lipsa unui tratament corect fibrilația atriala dublează mortalitatea din cauza cardiovasculară și crește de 5 ori riscul de accident vascular cerebral. Până la o treime din pacienții cu accident vascular cerebral ischemic au avut un diagnostic de fibrilație atriala înaintea, în timpul sau după accidentul vascular.
Antivitaminele K au fost primele anticoagulante utilizate în tratamentul fibrilatiei atriale. Acestea reduc riscul de accident vascular cerebral cu două treimi și mortalitatea cu un sfert față de aspirina. Utilizarea de antivitamine K este limitată de necesitatea măsurării frecvente a eficienței acestora (dozare ÎNR) și de necesitatea ajustării frecvente a dozelor. Printre dezavantajele acestor medicamente se numără și debutul lent al acțiunii anticoagulante (la 2-3 zile după administrarea primei doze) precum și persistența îndelungată a efectului anticoagulant după oprirea tratamentului (lucru important în caz de hemoragii majore sau necesitatea unor intervenții chirurgicale urgențe).
Toate noile anticoagulante orale (NOAC) au un efect predictibil, deci nu necesită ajustări de doze sau monitorizarea eficienței tratamentului prin analize de sânge. Se administrează 1 dată sau de 2 ori/zi având efect în câteva ore. În cazul necesității unor intervenții chirurgicale, acestea se pot efectua în siguranță la 12 ore după administrarea ultimei tablete de NOAC. Pentru unele dintre aceste anticoagulante există un antidot ce poate fi administrat în cazul necesității opririi imediate a efectului anticoagulant. NOAC au scăzut riscul de accident vascular cerebral ischemic la pacienții cu fibrilație atriala cu aproximativ 20%, mortalitatea totală cu 10 % față de tratamentul cu antivitamine K, concomitent scăzând în mod semnificativ și rată hemoragiilor associate tratamentului (mai ales a hemoragiilor cerebrale).
