Acasă Actualitate Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul 2020. Tradiţii şi superstiţii

Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul 2020. Tradiţii şi superstiţii

DISTRIBUIȚI

Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul 2020 încheie anul bisericesc, deoarece pe 1 septembrie începe noul an bisericesc. Ultimul praznic al anului este cel al Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul, prăznuit întotdeauna pe data de 29 august. Acestei mari sărbători îi sunt specifice o serie de tradiţii şi superstiţii.

În această zi, credincioşii ţin post şi rostesc rugăciuni. Această zi este asemănată Vinerii Patimilor și se spune că aşa cum postim în fiecare vineri, tot aşa este bine să postim și în această zi.

Superstiţii de Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul 2020

Există credinţa că, în această zi, nu este bine să foloseşti cuţitul, ci să rupi totul cu mâna.

De asemenea, nu se mănâncă varză, căci se spune că Sfântului Ioan Botezătorul i s-a tăiat capul pe varză de şapte ori şi a înviat.

Tot în popor era întâlnită și interdicția de a mânca fructe și legume cu formă rotundă, acestea trimiţând cu gândul la capul Sfântului, sau sub formă de cruce (nuci). Nu se bea vin roşu, nu se mănâncă fructe sau legume roşii, care amintesc de sângele care a curs atunci când capul Sfântului Ioan a fost tăiat.

Totodată, în această zi, nu se taie pepeni verzi, existând credinţa că e rău de friguri.

De asemenea, această zi nu este bine să mănânci din blid sau tipsie.

În această zi, credincioşii împart mere, pere, castraveţi.

În unele zone din Muntenia, Tăierea capului Sfântului Ioan se serbează de către femei. După lăsarea serii, acestea se adună mai multe la un loc, unde fac chefuri şi jocuri, însă fără bărbaţi, zicându-se că aceasta e ziua când femeia e tot aşa de mare ca şi bărbatul.

În această zi, nu este bine să foloseşti mătura, folosirea lor „deranjând” liniștea morților. Însă spiritele morților puteau fi îmbunate dând de pomană mere, pere sau castraveți.

În această zi, se ţine post aspru. Prin acest post, credincioşii îsi mântuiesc sufletul de cele mai grele păcate.

Tot un obicei care vine din popor este acela de a ține post „de la cruce până la cruce”. Acest post era unul de două săptămâni, care totuși nu este consemnat în calendarul creștin.

Postul avea rolul de a îi curați pe toți cei care au săvârșit păcate grave sau chiar omoruri. Cei care decideau să postească în acea zi mâncau doar turte de grâu sau mălai.

Comentarii

comentarii