Templierii din Banat reuniți în Asociația Jaques de Molay au tras un semnal de alarmă dramatic, joi 10 iunie, la Timișoara, cu privire la marele pericol cu care se confruntă Europa în această perioadă!
Ostașii lui Hristos, așa cum sunt cunoscuți templierii, au vorbit de un fenomen foarte grav de care nu discută nici politicienii, nici presa, nici măcar oamenii de cultură. Ei au amintit că valorile creștine pe care s-a construit Europa se află în cel mai mare pericol, iar situația se agravează pe zi ce trece.
Juristul Florin Galiș, în conferința Templierii în cetate, în lume și în universalitate, a explicat că Europa este o creație a creștinismului, iar valorile creștine stau la baza Europei și acestea trebuie apărate cu orice preț, mai ales în această perioadă, când există riscul să se piardă.
”Cel mai important lucru pe care îl putem spune astăzi despre credința creștină și că templarismul este manifest al credinței creștine ține de structura și de ceea ce reprezintă Europa. Una dintre întrebările pe care comandantul îl adresează comanderiei templierilor este pentru ce ne-am adunat aici? Răspunsul la unison este următorul: ”Pentru a apăra valorile creștine!”
Europa este o creație a creștinismului – spune Horia Roman Patapievici. Gânditorul francez Paul Valery amintea că Europa se bazează pe trei mari piloni: romanitatea, filosofia greacă și creștinismul. Mai mult, Nicolae Iorga explica faptul că fundamentul Europei are tot trei piloni: dreptul roman, filozofia greacă și creștinismul, dar și modul în care a fost transferată în artă credința creștină. Discutăm de un al treilea element dublat de artă, fiindcă ne aflăm aici la un eveniment care are loc în Muzeul de Artă Timișoara.
La fundamentul structurii europene stau valorile creștine pe care templierii le respectă și le pun în statusul acțiunii lor de fiecare dată. Astăzi nu se mai pune problema să mai pui mâna pe o sabie și să pornești la luptă, așa cum era cu sute de ani în urmă, dar lupta există în zilele noastre și este extraordinar de grea, fiindcă atacul la valorile creștine are loc pe foarte multe căi, mai perfide acum. De aceea, lupta din această perioadă are un sens profund și se face prin cuvânt, prin interacțiune umană și prin solidaritate.
Noi avem acest crez să spunem și nouă și copiilor noștri că nu e normal ca să modifici istoria și să vii să susții acum că în Aida lui Verdi corul sclavilor trebuie să fie format din albi, când atunci se știe clar că ei aveau altă culoare, iar în toate producțiile cinematografice actuale să se facă apologia LGBT. Nu e normal că să se spună în școli că părinții -tata și mama – nu mai au sens și că există alte valori la care ar trebui ca să se raporteze copiii noștri. Sunt lucruri pe care le știm și cu care ne confruntăm și cu care trebuie să luptăm zi de zi. Aceasta trebuie să devină o luptă a comunității pentru a fi apărate valorile creștine, până nu va fi prea târziu, să fie apărate valorile europene pe care această structură minunată există și pe care a fost construită și pe care noi o putem numi patria noastră -Europa”, a atras atenția juristul Florin Galiș, joi 10 iunie, la Muzeul de Artă Timișoara.
Pe aceeași idee a mizat și prof. univ. dr. Mihai Munteanu, în conferința ”Repere templiere de-a lungul istoriei”: ”Cu toate că vremurile s-au schimbat, iar credința și spiritul templier au rămas și dăinuie după sute de ani până în zilele noastre, nu pot să nu remarc similitudinea dintre începutul secolul al XIV lea, adică în momentul arderii pe rug al lui Jacques de Molay, ultimul mare maestru al ordinului Cavalerilor Templieri. Acuzele aduse atunci ordinului sunt astăzi virtuți mari într-o lume în care busola morală este disfuncțională, iar Europa creștină – care este măcinată de atitudinea așa-numitei politici corecte și derivatele acesteia – se află într-un dramatic recul. În această conjunctură este firesc să ne punem întrebarea ce ne rămâne nouă creștinilor de făcut? Răspunsul este cam așa: Să apărăm valorile creștine, să manifestăm mereu bunătate și mizericordie față de semeni și să cinstim memora înaintașilor, memoria celor care prin dedicarea lor au făcut posibilă existența noastră ca templieri atunci, acum, aici, mereu și pretudinteni”, a fost mesajul prof. univ. dr. Mihai Munteanu.
S-a mai vorbit despre istoria templieră, despre influența templierilor asupra evoluției societății de-a lungul secolelor și asupra artei. ”Astăzi e un moment special pe care l-aș califica astfel: este o gematrie. E un cuvânt ce vine din cabală. Gematria este acea stare a lucrurilor când cuvântul, expresia, gândul prind viață și se întrepătrunde cu fapta, cu realitatea. E un moment de creație. Suntem aici pentru că oamenii inimoși din această viitoare capitală culturală europeană au înțeles că trebuie să existe o rezultantă mai înaltă să existe un țel și după.
Ce mai înseamnă templarismul astăzi? E un ordin care a început în sec al XII lea, dar ce ar mai putea să însemne în secolul 21?
Ordinul templier a fost un ordin al armatei lui Hristos și al templului Solomon de la Ierusalim. Ei avea un scop precis, deși era un ordin ecleziastic având originile în forța papalității, el era un ordin militar. Cu crezul în Dumnezeu, templierii erau luptători. Sacrul și profanul s-au întrepretruns întotdeauna. Niciodată nu a fost vreun moment în care unul să lipsească cu desăvârșire. Dincolo de calitatea lor militară și de apărători ai creștinismului și ai creștinilor, templierii au devenit în timp ziditori și apărători de cetate.
Ei au fost cei care au sprijinit construcția minunatelor catedrale care ornează astăzi vestul Europei. Întotdeauna templierii au pornit dintr-o zonă sacră și au știut să o negocieze să o medieze cu zona profană, în care se desfășoară o mare parte din viața fiecăruia dintre noi. Așa au ajuns să fie făuritori de sistem financiar și să devină chiar cei mai de încredere oameni ai epocii, de aceea toată puterea regală își păstra tezaurul în tezaurul templierilor, fiindcă regii știau că acolo se află în siguranță. Onoarea era un lucru fundamental pentru orice templier”, a mai spus juristul Florin Galiș.
Conferința de la Muzeul de Artă Timișoara s-a numit Templierii – ctitori și promotori ai artei și a avut loc în sala Barocă, cu prilejul expoziției Migrations. Homo Viator, a artistei Alina Cioară, curator Antigona Silvia Rogozea. A mai conferențiat istoricul Bozu Flavius: ”Repere arhitecturale templiere”, și prof. univ. dr. Carol David, ”Elita ordinelor călugărești, ca prime fenomene ale dinamicii interculturale”.
