Un student de 24 de ani a murit în timpul furtunii de duminică, 17 septembrie, după ce poarta de intrare în Timișoara a căzut pe mașina sa, doborâtă de vânt. În cauză a fost deschis un dosar penal iar procurorii au început ancheta. Până acum s-a aflat că în anul 2015 lucrările de reabilitare ale porții au fost făcută de Primăria Timișoara fără un acord tehnic al Inspectoratului de Stat în Construcții Timiș. Mai mult autorizația a fost dată în regim de urgență, pentru ca lucrarea să poată fi dată prin încredințare directă, fără selecție de oferte sau licitație, iar lucrările efective au început după câteva luni de la emiterea documentului.
Primarul Timișoarei Nicolae Robu i-a catalogat ca ”ultrapenibili” pe reporterii Digi24 care l-au întrebat despre această tragedie. Tot primarul a declarat într-o încercare de disculpare, în ședința Biroului Politic Județean al PNL de joi că nu înțelege de ce viceprimarul Dan Diaconu a semnat autorizația de construire pentru poarta ucigașă.
Sâmbătă, pentru a încerca parcă cu orice preț, chiar cu cel de a fi ridicol, să-și disculpe șeful, Cătălin Iapă, consilierul personal al primarului Nicolae Robu a lansat o teorie halucinantă: poarta de intrare în Timișoara fost doborâtă nu de vând ci de o bucată dintr-un acoperiș de tablă.
”Poarta a căzut din cauza impactului cu acoperișul clădirii albe din stânga care a fost luat de vânt, nu din cauza strict a vântului!
Am găsit pe internet filmulețul cu căderea porții de pe Calea Lugojului, realizat cu camera de filmat dintr-o mașina care se îndrepta spre Timișoara, rulat cu încetinitorul și mărit de cei de la Timișoara TV, respectiv știrea scrisă de timisoarastiri.ro.
În filmare se vede cum se desprinde o bucată din acoperișul clădirii albe din stânga, cu 10 secunde înainte de prăbușire, bucata care zboară peste drum fără să atingă poarta, iar mai apoi se desprinde o a doua bucată de acoperiș, se vede cum se desprinde și cum zboară, care lovește piciorul stâng al porții, în partea de sus. După impact se vede cum poarta începe să pice, întâi pică piciorul stâng, care e lovit, după care pică și piciorul drept, tras după el de greutatea porții.
Concluzia mea personală, după ce am văzut filmarea, e că poarta nu a căzut din cauza vântului, care era foarte puternic, ci din cauza impactului cu acoperișul clădirii.
Fizica spune că la impactul dintre două corpuri, cel care acționează este impulsul, masa corpului înmulțită cu viteza sa. Impulsul poate avea valori foarte mari, mai ales dacă și masa corpului și viteza sunt deja mari. De exemplu, un corp cu greutatea de 300 kg, dacă are o viteza de 122 km/h (33,89 m/s), impulsul corpului este de 10.167 kg*m/s. (…)
Dacă e să ne gândim la cum era construita poartă, impactul e cu totul altul dacă poarta era lovita de o mașina, la baza ei, sau de acel acoperiș în partea de sus a stâlpului, nu se pot compara cele două cazuri”, scrie Cătălin Iapă.
Și pentru că teoria sa a fost imediat contrazisă incluziv cu fotografii ale porții căzute, în care se vede clar că stâlpul din partea stângă era rupt de la bază, iar în partea de sus nu avea nici o urmă de impact, Iapă a revenit cu o nouă postare pe Facebook. De data aceasta mai ”documentată”. Atât de documentată încât î-și distruge singur teoria din prima postare. Și încearcă să influențeze ancheta procurorilor.
”Legat de poarta de pe Calea Lugojului: sunt sigur 100% că până la ea au ajuns bucăți de acoperiș aduse de vânt! Foarte probabil, din filmare și din poze, să fi fost și lovită de bucățile de acoperiș aduse de vânt!
Fac aceasta postare cu părere de rău pentru nefericitul eveniment, și conștient că acum nu se poate da timpul înapoi pentru a fi evitat și în același timp crezând cu tărie că o anchetă făcută de specialiști e obligatorie. Am postat astăzi pentru că, până la finalizarea anchetei, e important că dacă exista argumente concrete sau anumite dovezi e bine ca publicul să le știe.
Am postat mai devreme, după ce am vizualizat înregistrarea cu momentul în care a căzut poarta mărit și dat cu încetinitorul, presupunerea personală că poarta a fost lovită de un acoperiș înainte de a pica.
Imediat am mers acolo să vad dacă mai e rămas ceva în jur și am găsit bucăți de acoperiș pe o suprafață foarte mare atât înaintea porții cât și după poartă. (…)
Am găsit pe internet poza făcută din timpul descarcerării (prima poză a postării) și se vede clar în partea stângă a pozei, sub poarta picată, o bucată de acoperiș albă.
Este o poza in care apare concomitent stâlpul căzut la pământ și o bucată de acoperiș foarte aproape de el, la nici 10 metri.
În poza cu stâlpul căzut la pământ (cea în care apar numele orașelor înfrățite) se vede cum partea de jos nu pare a fi afectată/lovită, în schimb partea de sus e toată spartă ca și cum ar fi fost lovită. Aici s-ar putea să fi lovit bucata de acoperiș în poartă”, scrie Iapă.
Doar că ajungând la acest punct al teoriei, consilierul personal al primarului începe să se contrazică. Stâlpul de care vorbește, cel cu numele orașelor înfrățite, este cel din dreapta, ori în prima postare a teoriei Iapă era sigur că acoperișul l-a lovit pe cel din stânga, care a și căzut primul.
Chiar în filmarea prăbușirii porții, unica de până acum, se vede cum bucățile de acoperiș trec în ambele cazuri pe lângă stâlpul din stânga al porții, fără să îl atingă. Bucata de acoperiș din ”teoria Iapa” nu se deformează de loc în momentul în care trece prin spatele stâlpului aflat deja în cădere.
