Testul VSH se află în lista standard de recomandări atunci când vine vorba despre evaluarea periodică a stării de sănătate. În acest articol poți afla mai multe informații despre ce reprezintă acest test, ce informații oferă, cum se efectuează și cum se interpretează rezultatele.
Ce este testul VSH?
Mulți pacienți se întreabă: testul VSH – ce este si care este rolul acestuia? De ce îmi este recomandat de fiecare dată? Ce organ evaluează el?
VSH este prescurtarea pentru viteza de sedimentare a hematiilor. Testul măsoară, la modul cel mai practic, cât de mult durează ca hematiile din proba de sânge să cadă pe fundul eprubetei. Cu cât viteza de sedimentare este mai mare, cu atât rezultatul evidențiază un nivel mai mare de inflamație în organism [1].
Cum funcționează testul VSH?
Durata efectuării probei VSH este de o oră, interval de timp în care hematiile din proba de sânge menținută nemișcată au timp să se adune în zona de la baza eprubetei.
Atunci când, în organism, există un anumit nivel de inflamație, ea determină aglutinarea hematiilor, care se adună una lângă cealaltă formând niște structuri mai mari, de tipul unui ciorchine de strugure, să spunem. Acești „ciorchini” sunt mai grei decât hematiile independente, ceea ce face ca ei să cadă mai repede la baza eprubetei.
De asemenea, un proces inflamator acut e sinonim cu prezența unei cantități mari de proteine în sânge. Este un alt factor care accelerează căderea celulelor în zona inferioară a eprubetei.
Foarte simplist vorbind, VSH măsoară cât de repede se adună hematiile pe fundul unei eprubete. Cu cât acest proces se produce mai repede, cu atât procesul inflamator identificat este mai pronunțat [2].
Când este recomandată efectuarea testului VSH?
Testul VSH are ca scop detecția și cuantificarea procesului inflamator general din organism. Totuși, el este inutil dacă vine vorba despre identificarea cauzei precise a acestei inflamații. Prin urmare, testul VSH nu este aproape niciodată recomandat singur, ci doar împreună cu alți parametri care oferă mai multe indicii despre localizarea simptomelor.
O altă situație în care este recomandată efectuarea testului VSH este când pacientul suferă deja de un proces inflamator cunoscut – de exemplu, de o boală autoimună – iar medicul vrea să determine eficiența tratamentului curent. Astfel de afecțiuni, monitorizate cu ajutorul determinării periodice a VSH, sunt artrita reumatoidă și lupusul eritematos sistemic [3].
Care sunt simptomele care fac necesară efectuarea testului VSH?
Există o serie de simptome în cazul cărora efectuarea determinării VSH este puternic recomandată. Aceste simptome includ:
- Durere sau rigiditate musculară care durează mai mult de 30 minute, dimineața;
- Dureri de cap, în special în zona tâmplelor, asociate cu schimbări de vedere;
- Scădere inexplicabilă în greutate;
- Dureri în zona umerilor, gâtului sau pelvisului;
- Simptome digestive: diaree, febră, scaun cu sânge, dureri abdominale neobișnuite [4].
Pregătirea pentru testul VSH
Efectuarea testului VSH necesită o pregătire minimă a pacientului. Totuși, se recomandă prelevarea probei de sânge dimineața, pe stomacul gol.
Medicul trebuie informat în legătură cu medicamentele pe care le iei deoarece unele dintre ele pot influența rezultatele. Antiinflamatoarele nesteroidiene, steroizii și statinele determină valori anormal de mici ale VSH. Întreruperea tratamentului se face numai la recomandarea medicului [3].
Ce alte teste sunt recomandate concomitent cu testul VSH?
Există și alte analize pe care medicul le poate recomanda pentru o imagine mai detaliată asupra stării de sănătate a pacientului. Acestea includ:
- Proteina C reactivă – un alt parametru care permite măsurarea nivelului de inflamație din organism și poate oferi mai multe informații despre procesul acut sau cronic care a declanșat această inflamație;
- Hemoleucograma completă este relevantă pentru identificarea altor semne de inflamație sau infecție [1].
Interpretarea rezultatelor
Rezultatele testului VSH se exprimă în mm/h (milimetri / oră).
Valorile normale variază în funcție de vârstă și sex:
- Copii: 0 – 10 mm/h;
- Femei sub 50 ani: 0 – 20 mm/h;
- Bărbați sub 50 ani: 0 – 15 mm/h;
- Femei peste 50 ani: 0 – 30 mm/h;
- Bărbați peste 50 ani: 0 – 20 mm/h.
O valoare mai mare de 100 mm/h poate indica o afecțiune acută extrem de activă din categoria cancerului, diabetului sau bolilor cardiovasculare [4].
În funcție de rezultatele obținute la testul VSH, medicul poate solicita efectuarea de analize suplimentare sau poate recomanda ajustarea dozelor medicației pe care o folosești deja. Testul VSH este unul nespecific, dar este considerat un bun instrument pentru identificarea unui eventual proces patologic ascuns.
Bibliografie:
- “Erythrocyte Sedimentation Rate – an Overview | ScienceDirect Topics.” Www.sciencedirect.com, www.sciencedirect.com/topics/medicine-and-dentistry/erythrocyte-sedimentation-rate, accesat la 1.02.2023;
- Holm, Gretchen. “Erythrocyte Sedimentation Rate Test (ESR Test).” Healthline, Healthline Media, 26 June 2018, www.healthline.com/health/esr, accesat la 1.02.2023;.
- MedlinePlus. “Erythrocyte Sedimentation Rate (ESR): MedlinePlus Lab Test Information.” Medlineplus.gov, 2014, medlineplus.gov/lab-tests/erythrocyte-sedimentation-rate-esr/, accesat la 1.02.2023;
- “Sed Rate (Erythrocyte Sedimentation Rate) – Mayo Clinic.” Www.mayoclinic.org, www.mayoclinic.org/tests-procedures/sed-rate/about/pac-20384797#:~:text=The%20sed%20rate%20test%20measures, accesat la 1.02.2023.
