Cea mai devastatoare şi mai mare viitură din secolul XX de pe râurile Bega şi Timiş a fost înregistrată în anul 1912.
Direcţia Apelor Banat (DAB) Timişoara a marcat, vineri, 19 martie, Ziua Mondială a Apei, printr-o dezbatere a Comitetului Bazinal lărgit, cu tema „Apă curată pentru o lume sănătoasă”. La eveniment au participat autorităţi locale şi judeţene din Timiş şi Caraş-Severin, dar şi invitaţi din cadrul Administraţiei Naţionale Apele Române, Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Facultatea de Hidrotehnică. “Am hotărât să marcăm această zi, astăzi, prin şedinţa Comitetului Bazinal, care îşi desfăşoară activitatea în tot Bazinul Hidrografic al Banatului (SHB), comitet prezidat de către Constantin Ostaficiuc, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş”, a spus Titu Bojin, directorul DAB. “Apa este viaţă, dar nu oricum –ne interesează calitatea, apă curată pentru o viaţă curată”, a declarat Ostaficiuc.
389 de râuri în SHB
DAB Timişoara este singurul furnizor al apei prelevate direct din sursele de suprafaţă, naturale sau amenajate. Specialiştii DAB susţin că sursele de alimentare cu apă a populaţiei din SHB provin din apele curgătoare de suprafaţă, lacuri de acumulare şi ape subterane. Apele de suprafaţă sunt grupate în şapte bazine hidrografice: Aranca, Bega, Timiş, Caraş, Nera, Cerna şi Dunăre, în total 389 de râuri. Dr. geograf Mihaela Soroceac susţine că lacurile de acumulare au fost construite pentru alimentarea cu apă potabilă şi industrială, în scop energetic şi de apărare împotriva inundaţiilor. Conform statisticilor, au fost prelevat şi livrat populaţiei un volum de 127.047.000 de metri cubi într-un an, din care 71, 35% din sursele de suprafaţă, 28,6% din sursele de subterane şi 0,03% din Dunăre. Ilie Vlaicu, directorul Aquatim, a subliniat că în judeţul Timiş nevoia de investiţii este de mai mult de 200 de milioane de euro pentru construcţii, reabilitări şi modernizări de infrastructură de apă şi canalizare. “În prima etapă, avem pregătite proiecte pentru atragerea a 118 milioane de euro din fondul de coeziune al Uniunii Europene, dintre care 90 de milioane sunt nerambursabile”, a spus Vlaicu.
Premii pentru elevi
De la jumătatea secolului al XVIII-lea, în SHB s-au produs şapte inundaţii istorice. Ca mai devastatoare şi mai mare viitură din secolul XX de pe râurile Bega şi Timiş a fost înregistrată în anul 1912. De asemenea, mari inundaţii au fost în 1966, 1970 şi în 2000. “Inundaţiile din 2005 au confirmat sensibilitatea Câmpiei Banatului la impactul riscurilor hidrologice şi au reafirmat necesitatea de a lua atitudine”, a precizat Soroceac. În ultimii ani, cele mai afectate areale de inundaţii au fost zonele riverane cursurilor de apă Bega (Făget, Mănăştur, Balinţ, Chizătău, Topolovăţ, Remetea Mare, Timişoara, Utvin, Sânmihaiu Român, Uiva şi Otelec); de pe râul Bârzava (Moniom, Gherteniş, Gătaia, Berecuţa, Sângeorge, Denta şi Partoş); de pe râulTimiş (Racoviţa, Lugoj, Albina, Şag, Parţa, Cebza, Rudna, Crai Nou, Gad, Grăniceni şi Cruceni). Cu prilejul Zilei Apei, Bojin i-a premiat şi pe elevii timişeni care au câştigat faza judeţeană a concursului de afişe „Sărbătoarea apei în şcoala mea”. “Mulţumesc cadrelor didactice care i-au îndrumat la acest concurs. Ei sunt finaliştii. Sunt bucuros că avem o colaborare foarte bună cu învăţământul timişean. Luni îi vom premia pe studenţii de la Universitatea Politehnică”, a spus Titu Bojin. Cu ocazia sărbătoririi Zilei Mondiale a Apei se mai desfăşoară, pe tot parcursul lunii martie, concursul on-line “Apă curată pentru o lume sănătoasă”, organizat de către DAB şi Inspectoratul Judeţean Timiş, prin participarea elevilor V –VIII din toate şcolile din judeţul Timiş. Parteneri media sunt ZIUA de Vest, TVR Timişoara şi Studio Alex Hreniuc. Elevii pot trimite compuneri şi poveşti cu tema apei, dar şi colaje de până la 10 fotografii şi filme pe tema apei, la adresa: concursudab@yahoo.com. detalii la www.directiaapelorbanat.ro
