Acasă Cultura Timişoara era “fruncea” şi înainte de 1900

Timişoara era “fruncea” şi înainte de 1900

DISTRIBUIȚI

“Naşul” apariţiei editoriale este consilierul local democrat-liberal Simion Moşiu

La şedinţa extraordinară a Consiliului Local Timişoara din 31 august, când aleşii municipiului se exprimau în legătură cu fuzionarea aeroporturilor din Arad şi Timişoara, a avut loc încă un eveniment cel puţin la fel de important. Binecunoscutul istoric Ioan Haţegan lansa volumul I al trilogiei „Premiere şi Priorităţi Timişorene”. Prima din cele trei cărţi care rememorează numeroasele premierele realizate în oraşul de pe malurile Begheului prezintă 100 de premiere şi priorităţi până la 1900. Sponsorizată de Consiliul Local Timişoara, Aquatim şi Aeroportul Internaţional Traian Vuia Timişoara, apariţia editorială se datorează în mare măsură consilierului local democrat-liberal Simion Moşiu, membru al Comisiei V a Consiliului Local Timişoara, comisia pentru cultură, ştiinţă, învăţământ, sănătate, protecţie socială, turism, ecologie, sport şi culte. Din această postură, Simion Moşiu a militat pentru alocarea de fonduri pentru publicarea premierelor timişorene, evenimente care i-ar face invidioşi pe cetăţenii multor oraşe ale lumii. „Această carte s-a născut în urma unor lungi discuţii cu domnul inginer Simion Moşiu”, stă scris pe coperta interioară a volumului. „Am simţit nevoia de a avea o carte de referinţă vizavi de importanţa Timişoarei şi de promovare a valorilor timişorene în Europa şi lume. Cea mai potrivită persoană pe care am cunoscut-o pentru realizarea cărţii a fost domnul profesor Haţegan, care are un bagaj uriaş de cunoştinţe şi documente, astfel că l-am provocat la o primă discuţie, în urmă cu doi ani. I s-a părut interesantă ideea şi a început să culeagă materiale. Soarta a făcut ca, anul acesta, făcând parte din comisia de cultură a CLT, să pot milita pentru sponsorizarea de către consiliu a unei părţi din investiţia pentru editarea cărţii”, spune consilierul Simion Moşiu, un fervent apărător al valorilor locale timişorene.

Prezentare în şase limbi

Primul volum prezintă 100 de premiere şi priorităţi timişorene, realizate până la 1900, urmând ca următoarele două volume, care e posibil să apară anul viitor, să reamintească premierele timişorene din perioada 1900 – 1989, respectiv 1989 – până în prezent. Autorii cărţii sunt Ioan Haţegan şi Maria Carmen Pîrşe, iar deosebit de interesant este că toate cele 100 de premiere sunt prezentate în şase limbi: română, engleză, franceză, germană, maghiară şi sârbă. Ideea care stă la baza prezentării internaţionale este tocmai că acest volum poate reprezenta o carte de vizită a Timişoarei, pe lângă faptul că reprezintă un excelent mod de informare a tinerelor generaţii asupra valorilor locale. Volumul are 226 de pagini, fiind tipărite 800 de exemplare, la o calitate superioară. Preţul unei cărţi este de 70 de lei.

Premiere la nivel mondial, continental sau naţional

Volumul prezintă premiere şi priorităţi care dovedesc că bănăţenii nu-s „făloşi” degeaba, ci mândria locală are o bază solidă. Premierele sunt prezentate în volum cronologic, purtând şi câte un indicativ, care arată dacă evenimentul respectiv a fost o premieră în lume, în Europa, în Sud-Estul Europei, în Europa-Centrală sau în România. Premierele în România se referă la teritoriul României de astăzi, întrucât la acea vreme, Timişoara era parte a Imperiului Austro-Ungar, aspect ce face şi mai importante premierele timişorene. Unele din premierele Timişoarei sunt cunoscute, însă sunt totuşi prea puţin mediatizate, în timp ce alte oraşe îşi promovează imaginea prin fapte mult mai neînsemnate. Câteva dintre cele mai cunoscute premiere timişorene sunt următoarele: în 1854 – se introduce în oraş telegrafia; în 1857 – Timişoara este primul oraş din ţară cu iluminat public cu gaz; în 1857 – se leagă oraşul la reţeaua feroviară europeană; în 1867 – primul tramvai tras de cai circulă în premieră la Timişoara; în 1881 – se instalează moderna reţea telefonică la Timişoara; în 1884 – Timişoara este primul oraş din Europa cu străzile iluminate electric; în 1895 – începe asfaltarea străzilor Timişoarei; în 1899 – se pune în funcţiune tramvaiul electric, înaintea multor oraşe mari din Europa. Pe lângă acestea, amintim alte câteva premiere prezentate în volum: între 1718 şi 1781, Timişoara a fost primul oraş din România cu două magistraturi (primării): una catolică şi una rasciană (ortodoxă); în 1729, Cazarma Transilvaniei din Timişoara era cea mai lungă cazarmă din Europa, cu cei 483 de metri ai săi; între 1727-1728 se realizează canalul de plutărit pe Bega actuală, între Făget şi Timişoara, se sapă apoi noul canal, de la Timişoara spre Zrenjanin şi Pancevo, iar la 1732 , prima navă fluvială pluteşte de la Timişoara la Pancevo; în 1732, Contele Mercy ordonă realizarea primei instalaţii mecanice care ridică apa din Bega, o filtrează şi o conduce în Cetate prin canale subterane; între 1735-1755, în Timişoara se construiesc trei spitale la interval de câte zece ani (1735-1745-1755); între 1769-1770, la Timişoara se realizează prima maşină mecanică de jucat şah din lume; în 1771, la Timişoara apare primul ziar din România; în 1791, la Timişoara are loc premiera în România a operei bufe Răpirea din Serai, a compozitorului W. A. Mozart; în 1807, la Timişoara se naşte Carlo Brocchi, cel care avea să devină pictorul curţii regale britanice şi al reginei Victoria; în 1814, la Timişoara are loc premiera mondială a operei Fausts Leben und Thaten (Viaţa şi faptele lui Faust), de Josef Strauss; în 1815, la Timişoara se deschide prima bibliotecă publică de împrumut cu sală de lectură din Europa Centrală; în 1852, în cartierul Fabric al Timişoarei se deschide prima şcoală de fete din România; în 1831, Pavel Vasici traduce şi publică la Timişoara primul manual de alimentaţie umană; între 1846-1848, la Timişoara se construieşte cea mai mare fabrică de ţigarete din România; în 1847, la Timişoara se realizează prima operaţie din România cu anestezie cu eter; în 1853, la Timişoara se realizează prima monografie de localitate din România; în 1858, la Timişoara se inaugurează primul poligon de tir din Timişoara; în 1864, la Timişoara are loc premiera într-un oraş de provincie a operei Traviatta, de Giuseppe Verdi, la 10 ani de la premiera absolută; în 1869, la Timişoara se formează primul partid politic din România, Partidul Naţional Român din Banat şi Ungaria; în 1869, la Timişoara este realizat primul fanzin din România; în 1883 este înfiinţată prima fabrică timişoreană de chibrituri, unsoare de căruţă şi tehnică chimică; în 1889, este compus celebrul vals Valurile Dunării, de către timişoreanul Iosif Ivanovici; în 1891, la Timişoara se înfiinţează Societatea Naţională a Lăptarilor din regatul ungar; în 1892, la Timişoara se deschide prima drogherie de provincie; în 1895, la Timişoara se asistă la primul concert la distanţă din România, transmisiunea făcându-se pe fir telefonic; în 1899, la Timişoara se joacă primul meci de fotbal din România. Toate aceste premiere şi priorităţi au fost publicate pentru a nu fi uitate, ci pentru ca timişorenii să se poată prezenta mândri în faţa oaspeţilor oraşului, întâmpinându-i cu o „carte de vizită” demnă de invidiat.
 

Comentarii

comentarii