.jpg)
Timişoara este ca un oraş siberian. Numai ca aspect. În rest, nu am avea motive să ne mai îngrijorăm cu problemele de circulaţie, navigaţie şi încurcături (de orice fel, legate de iarnă!),pentru că suntem doar Timişoara, oraşul în care nimeni „Nu se pune cu timişorenii!” (din orice parte a lumii), pentru că noi, timişorenii, ne curăţăm trotuarele, facem ordine în propriile noastre incinte, sunăm la primărie şi cerem, ferm, se ne fie deszăpezite drumurile, circulăm corect, nu ne înjurăm în trafic, nu împuşcăm pianişti pentru muzica slab difuzată a administraţiei… În fine, suntem cei care nu ne speriem de un centimetru de zăpadă, noi, cei din Mica Vienă, în care străzile „se…curăţă”, în care nu suferim derutele din trafic, în care ne simţim europeni, normali şi buni… Ce bine ar fi! Numai că aceasta este varianta idilică a situaţiei, este forma utopică a unei Timişoare care, după 20 de ani, ar fi trebuit să arate deja ca o citadelă europeană, să fie un oraş pentru care titlul de „Capitală culturală europeană” să fie ca un premiu de recunoaştere a eforturilor făcute în zona brandului cultural. Timişoara ar trebui să fie, în timpul iernii, orăşelul propriului oraş, în care copiii, bunicii şi adulţii să fie pe străzi, chiar şi în pragul nopţii. Timişoara ar trebui să strălucească de curăţenie şi de lumina colorată a becurilor care o împodobesc pentru primirea Naşterii lui Isus. Asta ar trebui să fie oraşul nostru, capitala Regiunii de Vest, a Banatului, pe care toţi îl iubesc şi-l urăsc, deopotrivă, pentru că nu i-au putut învinge spiritul. Tocmai de aceea, Timişoara ar trebui să fie impecabilă. Din păcate, Primăria Timişoara dă semne de oboseală, de prăfuire, încurcă confortul cetăţenilor, nu mai face acele lucruri de care ne mândream, pentru care spuneam cu demnitate, oriunde, „Eu sunt din Timişoara”. Pe străzile Timişoarei, oamenii îşi rup picioarele de la zăpada necurăţată, îşi ţin cu greu volanul maşinii pentru a merge drept, pentru că iarna pare a fi siberiană, iar oamenii se simt ca la Polul Nord. Ah, era să uit, pentru toţi politicienii, locali sau naţionali, „Iarna nu-i ca vara!”.
