Acasă Actualitate Timişoara ar rămâne fără patrimoniu, la un cutremur mai serios

Timişoara ar rămâne fără patrimoniu, la un cutremur mai serios

DISTRIBUIȚI

Administraţiile locale care s-au perindat pe la cârma municipiului Timişoara în ultimele aproape trei decenii, dar şi instituţiile specializate în siguranţa în construcţii, cunosc faptul că frumoasele clădiri de patrimoniu, care fac parte din portofoliul de circa 14.000 de imobile (care mai sunt) valoroase ce fac din Timişoara un unicat în ţară şi Europa, ar putea deveni praf şi pulbere dacă un seism mai serios ar atinge oraşul.

“Mai serios” înseamnă un cutremur de vreo 7 grade pe scara Richter. Desigur, multe dintre aceste mii de clădiri nu mai sunt întregi, altele sunt atât de distruse încât au rămas din ele doar ruine din care nu se mai poate face nimic. Pe de altă parte, cea mai mare parte a acestor clădiri sunt în proprietate privată, ceea ce nu permite primăriei să intervină în remedierea lor. Doar prin instanţă, judecăţi de ani de zile, cu sentinţe contestate din toate părţile, ar putea hotărî soarta patrimoniului imobiliar de patrimoniu.

Exemplu va fi valul de procese care va urma împotriva primăriei, de către proprietarii clădirilor din vatra oraşului care ar trebui să-şi renoveze faţadele clădirilor dar nu o fac şi care ar trebui să plătească taxa pe paragină.

În fond, chiar dacă se repară faţadele, rămâne riscul interioarelor care s-ar prăbuşi, pentru că sunt putrede. Faţadele ruinate strică doar imaginea, dar repararea nu asigură siguranţa locuitorilor lor. Fiecare e pe propriul risc. De altfel, nu am auzit de oficiali ai oraşului care să locuiască în astfel de clădiri. Cei care au bani le folosesc doar ca sedii pentru birouri sau spaţii comerciale.

De ani de zile însă se tot vorbea despre nevoia de a marca clădirile cu risc seismic cu buline roşii. Nu avem astfel de clădiri marcate în Timişoara. Candidate la dezastru ar fi în primul rând clădirile construite înainte de 1940, mai ales cele de dinainte de 1900. Tot centrul istoric, Piaţa Traian, Prinţul Turcesc, Piaţa Iosefin, Piaţa Maria.

Pe data de 4 martie ne mai aducem aminte de cutremurul din 1977, când peste 1.500 de români au murit, între care şi mari personalităţi ale vieţii cultural-artistice din Bucureşti. Toma Caragiu, Doina Badea, Alexandru Bocăneţ, Ivasiuc, Veronica Porumbacu şi mulţi alţii. Timişoara a scăpat atunci doar “scuturată” puternic, dar nu ştim cât vor mai rezista clădirile din patrimoniul nostru, “mica Vienă arhitectonică”, dacă ar mai trece printr-un astfel de şoc.

Şeful Staţiei Seismice Timişoara, Dan Rău, ne spune: Chiar şi în afară de zona seismică Vrancea, avem zona Banatului, a doua din ţară, ca activitate seismică importantă, pe fâşiile Banloc – Voiteg, Sânnicolau Mare şi Şag-Parţa.

În urmă cu vreun deceniu, oficialii judeţului şi ai municipiului Timişoara au început să întocmească o hartă a clădirilor cu risc seismic, iar după identificarea a circa 600, totul s-a topit.

Asta nu înseamnă că blocurile “comuniste” stau mai bine, că ar fi mai sigure sau că asociaţiile de locatari ar fi interesate de siguranţa construcţiilor. Iar numărul victimelor ar fi mult mai mare în astfel de construcţii. Diferenţa o face valoarea de patrimoniu.

În fiecare an, pe 4 martie ne reamintim că … trebuie să trăim.

Comentarii

comentarii