Acasă Actualitate Timişoara, după un nou “4 martie 1977”

Timişoara, după un nou “4 martie 1977”

DISTRIBUIȚI

După cutremurul din 4 martie 1977, care a retezat vieţi, a rănit oameni şi a ras sute de clădiri din Capitală, autorităţile locale de pretutindeni nu au reuşit să depăşească stadiul declarativ, cu termene imperative şi eventuale promisiuni.

Timişoara, despre care se spune că ar avea un patrimoniu de circa 14.000 de clădiri de patrimoniu, ar rămâne fără el, dacă ar fi lovită de un seism de 7 grade Richter. Dar clădirilor vechi, aflate în proprietatea administraţiei locale, dar mai ales în cea privată, li se adaugă blocurile comuniste, construite în anii ’70-’80, care sunt deja degradate, multe dintre ele arată nu doar urât, ci mai ales rău, cu crăpături printre plăcile de beton, de pe unele începând deja să se desprindă bucăţi de zidărie.

Problemele rămân însă şi la clădirile ale căror faţade au fost renovate, dar în interior sunt la fel de putrede, cu balustrade şubrede, cu grinzile tavanelor învechite, care fac ca podelele să trepideze la orice trecere a vreunei maşini prin faţa clădirii. Riscul interioarelor care s-ar prăbuşi, pentru că sunt putrede pe dinăuntru, rămâne. Fiecare e pe propriul risc, multe dintre spaţiile unor astfel de imobile sunt folosite doar ca sedii pentru birouri sau spaţii comerciale.

De ani de zile însă se tot vorbea despre nevoia de a marca clădirile cu risc seismic cu buline roşii, dar în Timişoara nu avem astfel de clădiri marcate. Candidate la dezastru ar fi în primul rând clădirile construite înainte de 1940, mai ales cele de dinainte de 1900, adică tot ceea ce noi numim patrimoniu, centrul istoric, Piaţa Traian, Prinţul Turcesc, Piaţa Iosefin, Piaţa Maria.

Cu mai bine de un deceniu în urmă, oficialii judeţului Timiş şi ai reşedinţei de judeţ au anunţat că încep să lucreze la întocmirea unei hărţi a clădirilor cu risc seismic. În total, circa şase sute. Aici s-a oprit totul.

În cutremurul din 4 martie 1977,  peste 1.500 de români au murit, majoritatea la Bucureşti, între care şi mari personalităţi ale vieţii cultural-artistice: Toma Caragiu, Doina Badea, Alexandru Bocăneţ, Ivasiuc, Veronica Porumbacu şi mulţi alţii. Timişoara a scăpat atunci doar “scuturată” puternic, dar nu ştim cât vor mai rezista clădirile din patrimoniul nostru, “mica Vienă arhitectonică”, dacă ar mai trece printr-un astfel de şoc.

Şeful Staţiei Seismice Timişoara, Dan Rău, ne spune: “Chiar şi în afară de zona seismică Vrancea, avem zona Banatului, a doua din ţară, ca activitate seismică importantă, pe fâşiile Banloc – Voiteg, Sânnicolau Mare şi Şag-Parţa”. Chiar dacă se estimează că aici, un seism nu ar putea depăşi 6 grade Richter.

În fiecare an, pe 4 martie ne reamintim că … trebuie să trăim.

Comentarii

comentarii