Faptul că Timișoara este printre cele mai dezvoltate metropole ale țări, aduce cu sine și aspecte neplăcute și chiar periculoase pentru viața cetățenilor, printre care și poluarea fonică și cea industrială și de noxe auto.
De la zgomotul produs de tramvaie sau de cel al mașinilor și vehiculelor ce rulează pe marile bulevarde din oraș, la care se adaugă sirenele ambulanțelor, ale autospecialelor de pompieri și poliție toate contribuie la acest fenomen.
Avem un studiu. Cum procedăm?
Un studiu realizat în luna aprilie 2025 relevă date îngrijorătoare pentru sănătatea populație. În România, decibelii folosiți de sirenele salvărilor și pompierilor sunt la limita maximă recomandată de UE și, mai grav, nu există nicio reglementare despre cât de lung poate fi timpul folosirii unei alarme.
„La nivel național, în orașele cu peste 250.000 de locuitori avem aproximativ 2.900.000 de persoane expuse la zgomot peste limita prevăzută în standardele de auditare, ceea ce înseamnă că pentru mai mult de 60% din populație calitatea vieții este afectată considerabil de poluarea fonică”, declara Bogdan Lazarovici, director executiv Enviro Consult, pe 22 februarie, pentru dailybusiness.ro.
Topul orașelor din România cu cea mai mare pondere din populație expusă la poluarea fonică este Bucureștiul, conform datelor centralizate la nivel european, ceea ce este explicabil prin numărul mare de mașini și motociclete, mijloace de transport în comun și late vehicule utilitare.
Calculul poluării fonice are la baza raportul dintre numărul de locuitori dintr-un oraș, expuși la un nivel de zgomot de peste 55 decibeli și numărul total de locuitori ai orașului, înmulțit cu 100.
Astfel, în București peste 85% din populație este afectată de poluarea fonică. Lucru evident din cauza marii densități urbani și a numărului crescut de vehicule, fie pe asfalt, fie pe șine, cum e cazul tramvaielor.
În top urmează Constanta, cu 76% din populație afectată, Cluj-Napoca (64%), Brașov, Ploiești (61%), Galați (55%) și Timișoara (49%).
Avertisment de la Bruxelles
În octombrie 2024, Comisia Europeană a cerut României și altor cinci țări – Bulgaria, Grecia, Ungaria, Slovenia şi Slovacia – să respecte obligațiile prevăzute în Directiva privind zgomotul.
Directiva privind zgomotul identifică nivelurile de poluare fonică şi indică acţiunile necesare de răspuns, cum ar fi măsuri adecvate de planificare urbană şi de protecţie împotriva zgomotului. Directiva impune statelor membre să adopte hărţi care să indice expunerea la zgomot în marile aglomerări, de-a lungul căilor ferate principale, al drumurilor principale şi în jurul aeroporturilor principale. Aceste hărţi acustice strategice servesc drept bază pentru definirea unor măsuri care să contribuie la reducerea poluării fonice în cadrul planurilor de acţiune privind zgomotul, notează Agerpres. De asemenea, statele membre au obligaţia de a informa Comisia cu privire la constatările hărţilor acustice strategice, astfel încât aceasta să poată întocmi un raport privind situaţia expunerii la zgomot în UE. Aceste şase state membre nu au raportat Comisiei toate informaţiile relevante privind hărţile acustice strategice, inclusiv expunerea la zgomot a populaţiei, precizează sursa citată. În consecinţă, Comisia trimite scrisori de punere în întârziere Bulgariei, Greciei, Ungariei, României, Sloveniei şi Slovaciei, care au la dispoziţie două luni pentru a răspunde şi a remedia deficienţele semnalate de Comisie. Dacă nu primeşte un răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.
Valorile limită din timpul zilei, acceptate de legislația în vigoare în România, pentru zonele rezidențiale, sunt până în 50 de decibeli. In zona aeroporturilor, a bulevardelor și a străzilor principale precum și a căilor ferate este de 70 decibeli, iar în sectoarele industriale de 65 decibeli.
Dezbatere de dragul dezbaterii
În foarte multe probleme importante pentru oraș, asupra celor din primărie opinia publică trebuie să pună presiuni pentru a-i urni din birouri și a se consulta public cu cetățenii. Cu excepții, precum dezbaterea pentru PUG-ul orașului sau cea pentru bugetul anual, pentru care legea prevede obligativitatea organizării de dezbatere publică.
La presiunea calendarului Comisiei Europene și în context internațional, Primăria Timișoara a lansat marți, 20 mai 2025, în dezbatere publică, “Planul de acțiune pentru prevenirea şi reducerea zgomotului ambiant”. Culmea, după ce că a fost anunțată târziu și pe furiș – mulți timișoreni nici nu au aflat de dezbatere, mișcarea birocraților e mai mult una de formă, căci administrația Fritz nu a dovedit că este atât de preocupată de poluarea fonică, în cei cinci ani de mandat. Avertismentul din toamna trecută s-a repetat și a obligat Primăria USR a Timișoarei să realizeze harta poluării fonice și să găsească rezolvări punctuale la probleme, după ce Environmental Protection Agency a amintit municipalităților care sunt termenele ce trebuie respectate pentru a realiza “harta poluării fonice” și mai ales să vină cu soluții concrete pentru a diminua zgomotele din orașe.
Este vorba despre obligația ca aceste hărți de zgomot să fie actualizate, prin măsurători, odată la cinci ani.
Conform calendarului impus de către autoritățile europene, în cazul Timișoarei, anul 2025 este cel în care trebuie realizată harta de poluare fonică. Lucru care s-a realizat la modul profesionist de către societatea Enviro Consult.
Din discuțiile cu specialiștii care au realizat “radiografia” fonică rezultă că cea mai mare poluare fonică ce are caracter contant, vine de la traficul rutier din oraș, de la vehicule de transport precum troleibuzele dar mai ales de la tramvaie.
O altă particularitate a Timișoarei o reprezintă calea ferată de tren, care practic traversează orașul de la Nord la Sud și invers.
Zgomotul ambiental provenit din infrastructura majoră, inclusiv drumuri, căi ferate și aeroporturi, este reglementat de Directiva Europeană privind Zgomotul Ambiental. Directiva privind Zgomotul Ambient (END) 2002/49/CE solicită statelor membre să elaboreze și să publice, la fiecare 5 ani, hărți strategice de zgomot și planuri de acțiune pentru gestionarea zgomotului provenit din surse de transport (adică drumuri, căi ferate și aeroporturi) și industrie. Regulamentele Comunităților Europene (Zgomot Ambient) 2018, S.I. nr. 549 din 2018, și modificarea sa S.I. nr. 663/2021 – Regulamentele Comunităților Europene (Zgomot Ambiental) (Modificare) din 2021 implementează Directiva privind Zgomotul Ambiental.
În același registru intră și disconfortul produs de sirenele autospecialelor de ambulanță, poliție sau pompieri, care deranjează atât pe timpul zilei cât și al nopții, în special locatarii din blocurile și casele din vecinătatea stațiilor.
Legislația este însă clară în ce privește salvatorii, ambulanțieri sau pompieri sau polițiștii. În cazul mașinilor de intervenție, șoferii care nu pornesc semnalele vizuale și acustice sunt pasibili de pedeapsă prevăzută de lege și, mai mult, ei trebuie să îi facă atenți de traiectoria lor pe toți participanții la trafic – pietoni, bicicliști, motocicliști sau șoferi.
Deplasarea la o urgență cu semnalele acustice și luminoase este prevăzută în OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.
„Este legal este să fie folosite împreună. Unii ambulanțieri câteodată nu folosesc și sirena, deși noi de fiecare dată când întâlnim acest lucru ei sunt sancționați pentru că corect este să le folosească pe amândouă. Nu se discută în cazul poliției sau pompierilor. Pe de altă parte, în cazul nostru, al serviciilor de ambulanță, fie SAJ fie SMURD, este vorba de viața unui om. E nevoie de înțelegere din partea oamenilor. Sigur că stațiile au fost concepute acum 30-50-70 de ani și atunci nu existau blocuri de locuit sau așezări urbane numeroase”, a declarat pentru Renașterea bănățeană, Florin Crișan, managerul Serviciului Județean de Ambulantă Timiș.
Mihai Grecu, coordonatorul Unitatea de Primiri Urgențe – SMURD Timiș este și mai ferm pe poziție. “Conform legii suntem obligați, atunci când suntem în misiune să avem girofarurile și sirenele pornite. Pentru a atenționa pe cei din jur și pentru a evita vreun eveniment nedorit, în timp ce noi suntem în drum spre a salva o viață sau mai multe”, a spus Grecu.
Orașe mari, poluare fonică pe măsură
Potrivit observatornews.ro, peste 50% dintre români au nemulțumiri legate de zona în care locuiesc. Majoritatea sunt cauzate de zgomot și de curățenia stradală. Unii, care au posibilități financiare, au început să caute oaze de liniște, în special în comunele din periurbanul mare, pentru că localități precum Dumbrăvița sau Moșnița sunt deja efectiv legate de oraș, iar traficul este cu greu preluat de actualele șosele, deși s-au mai lățit benzi și s-au construit sensuri giratorii. Timpii mari de așteptare înseamnă zeci de minute pierdute în trafic, o cantitate mare de noxe precum și poluarea fonică inerentă.
Studiile au arătat că orașele din România unde se depășesc cu mult parametrii acceptabili de zgomot sunt București, Ploiești și Călărași. Topul este completat și de Cluj-Napoca, Timișoara, Constanța și Iași. În acest top se regăsesc, așa cum era de așteptat, orașe mari, puternic dezvoltate.
Soluții sunt, nu ieftine dar care fac diferența
Un grup de antreprenori timișoreni au înaintat Primăriei Timișoara, la dezbaterea publică, chiar o listă cu prime soluții, care s-au dovedit eficiente în alte aglomerări urbane.
La Timișoara, pe străzi, bulevarde și centuri de exemplu, ar trebui folosit un asfalt mai special, dar intens folosit în alte țări, care mai atenuează vuietul anvelopelor, apoi panouri anti-zgomot la descărcări de pe autostradă și nu numai.
Totodată, cu noile tramvaie din Timișoara, dacă și calea de șină ar fi calibrată și de calitate, zgomotul ar fi mult mai redus.
Participanții la dezbatere au mia cerut și efectuarea unui studiu cu privire la zgomotul produs de calea ferată având în vedere că aceasta traversează orașul și este un principal element al producerii zgomotului ambiental.
Mai departe, au sesizat petiționarii, în ceea ce privește zgomotul produs de sirenele salvărilor, al mașinilor de poliție și al mașinilor de pompieri, acestea depășesc limita maximă a decibelilor recomandat de Uniunea Europeană și ar trebui stabiliți și implementați anumiți pași concreți în acest sens.
“Vă rugăm să observați că recomandarea Uniunii Europene este de cel mult 118 decibeli măsurați la un metru pentru dispozitivele sonore care aparține mașinilor din categoriile M și N, categorii din care fac parte și mașinile de ambulanță, poliție și pompieri, ori folosirea sirenelor atât în timpul zilei cât și în timpul nopții cu același număr de decibeli conduce atât la poluarea fonică cât și la afectarea sănătății locuitorilor Municipiului Timișoara. În toate țările europene sunt reglementate aceste aspecte considerând că este necesar să se instituie prin acest plan de acțiune următoarele:
– valori diferențiate a semnalului sonor pe timp de noapte și pe timp de zi
– faptul că în cazul în care starea carosabilului permite mașinile de pompieri, de poliție și de ambulanță să circule doar cu semnalul luminos aprins nu și cu sunetul pornit
– să se procedeze la controale regulate cu privire la numărul de decibeli pe care îl utilizează mașinile de pompieri, salvare și poliție încercând să se scadă intensitatea acestui semnal tocmai pentru a reduce poluarea fonică și riscul de îmbolnăviri cauzate de aceasta în rândul populației”, au transmis verbal dar și în scris, oameni pe care chiar îi preocupă calitatea vieții în Timișoara.
Directiva europeană pe care nu o poate fenta administrația Fritz
Directivele europene prevăd ca, până la finele anului 2025, toate orașele din Uniunea Europeana cu mai mult de 100.000 de locuitori trebuie să dispună de o hartă de zgomot, care să indice nivelul poluării fonice. Legislația europeană prevede ca fiecare hartă de zgomot să fie actualizată la fiecare 5 ani, aici intrând în calcul nu numai orașele, ci și rețeaua de transport feroviar – tramvai și tren, drumurile, aeroporturile sau șantierele navale, unde e cazul.
Într-un studiu realizat de Storia.ro, întrebați care sunt sursele de zgomot care îi deranjează cel mai tare, românii au ales pe primele locuri traficul rutier (62%), vecinii zgomotoși (40%), lucrările de construcție (27%), localurile sau barurile din apropiere (13%) și trenurile sau alte mijloace de transport public (13%).
