Manifestarea este una dintre cele mai importante din agribusiness, producție alimentară, producție de băuturi, retail, HoReCa și domeniile conexe din România și Europa de Sud-Est, care revine în 2024 pentru a dezbate teme majore și de actualitate.
Prof. Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice, a explicat: “Cota unica a fost stabilită să reziste o anumită perioadă de timp, tocmai pentru a albi banii. Trebuia să reducem cota unică pentru un timp tocmai pentru a scoate la lumină toate elementele acestea negre”.
Prof. Tabără a vorbit și de capacitate de producție a României.
“Producția agroalimentare a țării este de 15 -17 miliarde de euro pe an. Italia care are 46% din potențialul României produce de 55 de miliarde € anual. Lanțurile alimentare devin costisitoare tocmai pentru cel pe care vrem să-l ajutăm. Nu mai e vorba de costurile producătorului. Sunt și acele mari cu inputurile pe care trebuie să le achiziționeze. Este vorba numai de produsul final pe care trebuie să-l avem în România. E vorba să avem și imputuri create în România pentru propriul sector, altfel nu avem nicio șansă să ne echilibrăm. Sistemul nostru agricol nu e concentrat pe potențial, ci pe anumite jocuri și interese de moment sau pe amatori în domeniu. Nimeni nu merge pe perspective”, este de părere profesorul Tabără.
Varujan Vosganian, fostul ministru al economiei: “O multinațională e normal să se ducă de la o impozitare mai mare la una mai mică. Ele nu mută profitul în țările de origine, fiindcă acolo impozitele sunt mai mari. Nu trebuie să ne axăm pe ideea că dacă vine o companie mare în România și mută profitul, atunci ne fură, fiindcă structura costului, ceea ce câștigă România, prin TVA, prin faptul că se creează locuri de muncă, plata salariilor a CAS și a toate celelalte, sunt avantaje mult mai mari decât profitul. Așadar, profitul ar trebui să fie de un interes secundar în raport cu valorificarea resurselor, ecologia care vine, locurile de muncă care sunt create TVA-ul pe care îl plătesc. În general, marele companii sunt corecte față de buget în ceea ce privește celelalte cheltuieli. De aceea eu nu aș alimenta xenofobie, precum că marile companii sunt dăunătoare”.
Alin Neamțu, cel mai mare crescător de rase de porci tradiționale fondatorul “Mangalița Tradițional NIA”, a atras atenția că există o vorbă în Banat: “Scroafa-i moartă în coteț!” Eu sunt fermier țăran, dar vreau să vă spun că scroafa-i moartă la București. Noi așa o vedem. Ne-am săturat, eu cu colegii mei fermieri, să identificam problemele și să le dăm glas să ajungă la urechile celor de la București, dar degeaba! Mai mult nu prea putem face, fiindcă totul depinde de capitală”.
Alin a atras atenția și despre calitatea produselor alimentare importate care sunt de o calitate foarte slabă.
“Tot ce vine în România este de o joasă calitate. Ajung tot felul de cărnuri din Spania, Polonia, Slovenia și alte țări de o calitate îndoielnică foarte slabă. O ceafă din Spania care este injectată și umflată cu tot felul de substanțe rezistă pe raft și trei săptămâni și omul o consumă. Cu acești importatori e greu să lupți. De aceea consumatorul trebuie reeducat ca să citească eticheta și să știe să aleagă, să înțeleagă ce e sănătos și nesănătos pentru el. Putem să facem marketing și să aruncăm banii pe geam la nesfârșit, dar până când consumatorul nu știe să aleagă ce este sănătos și să citească eticheta nu vom reuși mare lucru. Statul trebuie să se desfășoară campanie de reeducare a consumatorului pentru a ști cum să aleagă produsul carnea. Dragi consumatori, uitați-vă pe etichetă!”, a fost mesajul lui Alin Neamțu.
Varujan Pambuccian, parlamentar, a spus că va trebui ca să trecem de la agricultura de precizie la conservarea de precizie.
“Findcă trebuie să facem ceva concret și salvator cu solul, cu apele, fiindcă sunt un bun uriaș fără de care nu putem exista. E nevoie de o legislație care să se refere mai mult decât la agricultură, la conservarea de precizie. Acesta este pasul pe care trebuie să-l facem, indiferent dacă noi credem astăzi că problema noastră nu este aceasta, fiindcă peste “trei zile” exact aceasta va deveni problema noastră mare”, a spus Pambuccian.
Conf.univ.dr. Lia Lucia Epure, directoarea și fondatoarea cotidianului Ziua de Vest, a venit cu un alt fel de hrană. E vorba de o hrană culturală și a prezentat revista “Brâncuși, bănățean pentru patru luni!”, lucrare realizată pe programul Timișoara Capitală Culturală Europeană, în colaborarea cu Consiliul Județean Timiș.
Lia Epure a adăugat că revista reprezintă proba respectului nostru față de perioada când l-am avut pe Brâncuși alături de noi, lângă noi, atât de aproape la Muzeul de Artă Timișoara. A fost momentul cel mai important al programului Timișoara Capitală Culturală Europeană. Au spus criticii de artă, jurnaliștii dedicații fenomenul cultural și iubitorii de artă din România!”.
De asemenea, fondatorii Artesana, soții Alina și Daniel Donici, au vorbit despre succesul companiei lor producătoare de produse lactate care a început de la mic și a ajuns mare cu un obiectiv bine stabilit: de a deveni exportatoare de produse, să devină o companie cunoscută și la nivel internațional.
“Ne așteaptă provocări foarte mari datorită tehnologiei, a spus Călin Costinaș, deputy CEO, Profi. Intrăm într-o eră unde schimbările vin foarte, foarte, rapid. Schimbările se întâmplă cu viteză exponențială, tot ceea ce înseamnă business, învățământ, administrație. Cred că următoarea graniță nu va fi financiară, ci va fi una de cunoștințe. Asta e legat de cum abordăm noi generația care vine, cum știm să facem ca să nu ne joace orgoliile, cum fricile noastre pot să devină piedicile noastre, ca și oameni ca și manager ca și profesori că așa antreprenori. Toate acestea sunt provocări pentru ziua de mâine. Acum, nu se mai întâmplă lucrurile cu viteza cu care s-a întâmplat până acum. Chiar dacă creierul nostru gândește liniar viteza de schimbare este exponențială și trebuie să fim pregătiți pentru această schimbare, pe când altceva decât ce am făcut până acuma”, a fost mesajul lui Costinaș.
Prof.univ.dr. Cosmin Popescu, rectorul USV Timișoara, a concluzionat:
“Am observat încă de la prima ediție un interes tot mai mare față de nevoia participanților de a se așeza la aceeași masă și a dezbate problemele cu care se confruntă agricultura și economia în general. E vorba de lumea aceasta a oamenilor care lucrează pământul, a fermierilor, a producătorilor, a procesatorilor, a oamenilor de business să discute cu cei care se află în sectorul bancar, în consultanță, în administrație, cu parlamentari creatori de legi. Aici se află și partea de cercetare care vine să susțină sectorul agroalimentar. E o masă rotundă în ceea ce privește preocupările unde se dezbat subiecte foarte încinse adeseori. E un eveniment născut de necesitatea comunicării și discuțiilor pe subiecte fierbinți din actualitatea sectorul agroalimentar și nu numai”.
Timișoara Food Summit, ediția a III-a, se desfășoară în perioada, 30 octombrie – 1 noiembrie 2024, și toți participanții pot expune gratuit mostre/exemple ale produselor fabricate de companiile pe care le reprezintă, în funcție de ordinea înscrierii și de spațiul disponibil.
Sponsori: Smart Home Development (Sponsor Platinum), Profi (Sponsor Silver), Eutron Invest Romania, Auchan (Sustainability Sponsor), Mirdatod Ibăneşti (Sponsor Degustare), Artesana ( Sponosr Branding&Exposure).
Parteneri: Biris Goran SPARL , Academia De Stiinte Agricole SI Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisesti”, Universitatea de Științele Vieții “Regele Mihai I” din Timișoara.
Parteneri media: Food Biz, Agrostandard News, Lumea Banilor, Revista Economistul, MONEY.ro, ZIUA de Vest, Radio Timisoara, #romaniafuncționează
Expozanți: Crama Aramic, Moara Maria, Pasta Familia, Thymos, Kollar Pakk, Crama Dradara, Miere Retezat.
Comentarii
comentarii
