Vineri, 1 noiembrie, a treia zi a “Timișoara Food Summit” s-a desfășurat într-una dintre sălile de conferințe ale Universității Politehnica Timișoara și a atras specialiști de vârf, antreprenori de succes și reprezentanți de top ai managementului companiilor, alături de cercetători din mediului universitar și academic.
Toți au explorat oportunitățile de investiții și au căutat soluțiile cele mai bune pentru asigurarea succesului companiilor, să lege și să consolideze cele mai trainice parteneriate.
Moderatorii întâlnirii intitulate “Comunicare, Branding și Reputație: Rolul AI în promovarea produselor alimentare românești” au fost conf.univ.dr. Lia Lucia Epure, fondatorul cotidianului ZIUA de Vest, Alexandra Băncilă, manager special project, și Leontin Dinulescu.
Unul dintre scopuri a fost și promovarea și susținerea producătorilor locali, investitori extraordinari și talentați, unii cunoscuți alții mai puțin cunoscuți.
Lia Epure a atras atenția că adesea vorbim despre branding, despre comunicare, despre imagine și despre marketing, dar de cele mai multe ori toate sunt amestecate într-un malaxor, pe care toată lumea crede știe ce face și că îl și cunoaște. Toți vorbesc despre marketing și comunicare, persoane care activează în alte sectoare și care nu au nicio legătură cu aceste domenii, de aceea atunci când trebuie să trasam niște linii trebuie să vorbim cu specialiștii.
Cu acest prilejul Lia Lucia Epure a prezentat trei producători locali care au venit cu produse de foarte bună calitate și au succes în zona Banatului și nu numai.
Este vorba de Adi Alexa, fondatorul cramei Dradara din Arad, zona Miniș Maderat, Alin Neamțu, cel mai mare crescător de porci Mangalița din Timiș, Mangalița Tradițională Nei, cu sediul în Sacu, Caraș Severin, iar sediul de procesare se află în Timiș la Buziaș.
“De multe ori stăm pe un loc mic, dar dedesubt sunt diamante”, a spus metaforic Lia Epure.
Al treilea producător local prezentat a fost apicultorul Iosif Deac din comuna Totești sat Cârnești județul Hunedoara, care produce o miere de albine e cea mai bună calitate
După analizele privind impactul crizelor asupra sectorului agroalimentar, care a avut loc joi 31 octombrie, în a doua întâlnire, a Timișoara Food Summit, vinerea 1 noiembrie, în a treia zi, a venit rândul dezbaterii despre branding și comunicare, marketing și inteligență artificială.
Leontin Dinulescu a explicat că inteligența artificială vine peste noi și nu prea înțelegem prea bine acest lucru și nu prea știm ce să facem, iar pe măsură ce anii trec totul va deveni și mai accentuat. În plus, pe lângă inteligența artificială, se pune problema și a quantum computer, iar atunci situația se complică.
“Marea întrebare care confirmă teamă este dacă nu cumva inteligența artificială și quantum computer vor ajunge să genereze inteligența artificială generală, care poate lua decizii singure și care produce îngrijorări etice și de control”, a atras atenția Dinulescu.
Parlamentarul Varajan Pambuccian a vorbit despre branding, dar într-un mod mai puțin obișnuit: ”Toată lumea crede că brandul înseamnă în primul rând identitate vizuală. Inteligența artificială poate face analize foarte profunde și neașteptate, poate arăta sentimentul exprimat nonverbal, poate analiza feedbackul vizual adică cum te uiți la ceva care se află pe raft, e vorba de produsul agroalimentar etc. I.A. poate interpreta expresia feței și limbajul nonverbal, cum stă persoana, cum gesticulează, cum se exprimă, gesturi nonverbale, inclusiv cum își ține mâinile și poate înțelege sentimentul verbalizat. Toate acestea sunt folosite de mai mulți ani într-un mod cât mai aplicat și serios, în zona marilor corporații unde se investesc cel mai mult în această direcție și poate să genereze multe efecte multiple. Trebuie să înțelegem că economia este o chestiune de date și interpretări, iar dacă nu puteam înțelege lucrul acesta nu putem face niciun pas înainte, dar o să facă alții cu inteligență artificială și ne vom uita la ei cum reușesc să facă asta. Eu voi începe reglementarea inteligenței artificiale până nu începe cei cu interdicțiile privind I.A.
Florin Ciocan, din cadrul Nokia, a atras atenția că la toate aceste probleme există doar o soluție: educația aplicată: ”Până nu vom investi în educație într-un mod real și cât mai extins indiferent de domeniul, nu vom reuși nimic. Dacă fiecare încearcă și poate să influențeze într-un fel la o școală, la liceu, la o companie sau la o universitate va trebui să o facă, fiindcă singura șansă este educația pentru a ieși din această groapă în care ne aflăm. Nu este ușor. A durat mult timp până am ajuns în această groapă, de aceea este nevoie de timp pentru a ieși în groapă, dar nu există altă cale decât a investi în educație. Norvegia, de unde vine această multinațională, Nokia, a reușit să se impună numai prin educație.
Marius Moise, general manager, Fastbeat, a vorbit despre această firmă de succes, fondată chiar de el: ”Toți vorbesc despre probleme, dar există unii care vorbesc despre soluții. Noi suntem printre ei. Dacă auzi cuvântul “problemă” de la oricare din membrii echipei Fastbit, primești o lună de suport gratuit”.
Dan Diaconu, UPT, fost viceprimar al Timișoarei, a tras atenția că datorită inteligenței artificiale conform unui studiu 55 de milioane de joburi vor suporta o conversie profesională: ”Aceasta e o teamă globală că IA poate să ne ia joburile. În 2020, s-a făcut o cercetare prin care arăta că până în 2025, 22 de milioane de joburi vor fi pierdute din cauza inteligenței artificiale, dar vom câștiga 97 de milioane de locuri de muncă. Toate aceste aspecte sunt sigur că se vor vedea în mod real. Rămâne problema de etică și de responsabilitate socială și rămâne o discuție esențială despre cât putem reglementa în această direcție”.
Profesorul Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice din România, a ridicat două întrebări: ”1. Poate celula organică, vegetală, umană sau animală să facă parte din această IA, având în vedere energia pe care o poartă? 2. Care vor fi consecințele introducerii inteligenței artificiale față de factorul social, fiindcă trebuie să avem în vedere toate ramurile nu numai unul. Părerea mea este că va veni momentul când celula organică va fi plasată în locul la ceea ce înseamnă materialul de finețe inteligență IA”, a atenționat prof. Tabără.
Cea de-a III-a ediție a Timișoara Food Summit s-a desfășurat, în perioada 30 octombrie – 1 noiembrie 2024.
Evenimentul este unul dintre cele mai importante din agribusiness, producție alimentară, producție de băuturi, retail, HoReCa și domeniile conexe din România și Europa de Sud-Est, care revine în 2024 pentru a dezbate teme majore și de actualitate.
Summit-ul a pus în dezbatere cele mai bune soluții la multitudinea de crize cu care România se confruntă și caută perspectivele cele mai bune pentru 2025, punând accent pe procesarea cu valoare adăugată, proiecte de dezvoltare, retail modern, politici fiscale, sustenabilitate și inovare în agricultură.
Conducătorii de vârf prezenți la eveniment- autorități centrale și locale, antreprenori de succes și reprezentanți din top managementului companiilor, alături de vârful mediului universitar și academic – au explorat oportunitățile de investiții, soluțiile cele mai bune pentru asigurarea succesului și au căutat să lege și să consolideze parteneriate.
Dintre temele majore dezbătute în cele trei zile în cadrul summit-ului amintim:
Soluții la multitudinea de crize: Strategii de redresare pentru sectorul agricol și alimentar.
Perspective în 2025: Procesare cu valoare adăugată, dezvoltare sustenabilă și politici fiscale.
Sustenabilitate în agricultură: Inovație, cercetare și implementare în contextul noilor tehnologii.
Comunicare, Branding și Reputație: Rolul AI în promovarea produselor alimentare românești. Export: Creșterea reputației produselor, firmelor și a țării pe piața globală.
