Acasă Actualitate „Timișoara la masă”: culturi diferite, dar interese comune, pentru cei care au...

„Timișoara la masă”: culturi diferite, dar interese comune, pentru cei care au dat curs provocării lui Dominic Fritz

202
DISTRIBUIȚI

În 2019, nu toți timișorenii au ales să sărbătorească Ziua Națională a României la festivitățile din centrul orașului. De asemenea, nu toți au ales să petreacă ziua de 1 decembrie cu prietenii. O parte au ales să dea curs provocării „Timișoara la masă”, lansată de Dominic Samuel Fritz, candidatul USR la primăria Timișoarei, și să fie gazde sau oaspeți pentru concitadini mai mult sau mai puțin necunoscuți.

Peste 250 de persoane au ales, astfel, să cunoască oamenii cu care împart bucuriile și problemele de a fi timișorean, în cele peste 50 de case sau apartamente care i-au găzduit pentru câteva ore, în seara de 1 decembrie. Fie pentru că li s-a părut interesantă ideea, fie pentru că un cunoscut le-a propus, în multe cazuri chiar Dominic Fritz, aceștia au ales să petreacă ziua într-un mod inedit și, astfel, să cunoască persoane pe care altfel poate nu aveau cum și, în unele cazuri, chiar să afle mai mult despre cultura specifică Timișoarei și României.

Una dintre astfel de „cine” a avut loc într-un bloc de pe strada Simion Bărnuțiu, la ora 13. Iozefina Tudor a primit derogare de la organizatorii evenimentului, USR Timiș, să poată ieși puțin din tiparul acțiunii și să strângă invitații la prânz, în loc de cină, având și un motiv întemeiat: băiețelul ei urma să meargă a doua zi la grădiniță, iar ea la locul de muncă din domeniul comunicării și relațiilor publice.

Gazda i-a întâmpinat pe invitații săi cu aperitivele deja pregătite, cu ingrediente, dacă nu crescute chiar toate în România, măcar importate și distribuite de antreprenorii locali. Iozefina a ținut să precizeze și că nu vor lipsi de pe masă sarmalele, preparate de mama ei.

Gazda a spus că se gândea, chiar cu mult înainte de anunțarea evenimentului, să organizeze o masă specială cu prietenii de 1 decembrie. Provocarea lui Dominic Fritz a picat însă la țanc și aceasta nu a ezitat să se ofere drept gazdă. „Un motiv foarte puternic este fiul meu de patru ani și jumătate. Îmi doresc să fie conștient de sărbători naționale, de momente importante. Desigur, când va fi mare, va fi alegerea lui dacă va sărbători sau nu, dacă va rămâne în România sau nu”, a spus Iozefina Tudor.  

Invitații s-au dovedit a fi doar femei: Roxana, traducătoare, Rebeca, organizatoare de evenimente și absolventă a facultății de psihologie, și Mona, prietenă de-a gazdei, artistă. Invitatele au spus că ideea li s-a părut interesantă, inedită, tocmai de aceea ar fi acceptat să participe indiferent de ocazie, nu a contat în mod special ocazia împlinirii a 101 ani de la constituirea Marii Uniri. Pentru ele, schimbarea stării doar pentru o zi pare prea puțin, dacă începând cu ziua următoare românii revin la vechile metehne.

De altă părere a fost gazda: „Mi-aș dori ca de 1 decembrie să ne gândim puțin mai mult că suntem o comunitate locală și suntem o comunitate națională și cred că e important să înțelegem ce semnificație și ce valoare poate avea contribuția noastră, a fiecăruia, la această comunitate. […] Deși trăim în case separate și suntem persoane cu o identitate proprie, în momentul în care avem conștiința acestui „împreună”, a comunității, putem să ne simțim altfel unii cu alții și cred că ne putem simți chiar mai bine”.

Înainte de începe propriu-zis cina, la masă s-au vorbit formalități, referitoare la modul de viață al fiecăreia dintre cele prezente. Niciuna dintre invitate nu și-a stabilit modul de abordare al discuțiilor sau subiecte pe care doreau neapărat să le discute, ci au așteptat să vadă cum decurge în mod natural conversația, aflând de la fiecare ce considera persoana respectivă că este important.

O altă gazdă din cadrul evenimentului a fost Radu Ticiu, mentor la CoderDojo, unde copii pot învăța, și de la el, tainele limbajelor de programare. Printre invitații lui Radu s-au regăsit Ioana P. și Jorge G., care și-au adus și fiica, și Frank K. Atât familia de profesori, cu bărbatul venit din Spania, cât și arhitectul au fost atrași de ideea lui Dominic Fritz de a încerca să schimbe mentalitatea timișorenilor.

Și în acest caz, nici gazda, dar nici invitații, nu au venit cu idei sau un program prestabilit pentru activitățile și discuțiile din cadrul cinei. Toți au remarcat, chiar și susținut, unitatea care iese în evidență în cadrul acestui tip de evenimente. Discuțiile au pornit natural, ajutate și de faptul că profesoara i-a fost elev unuia dintre învățăceii lui Radu Ticiu. De asemenea, cei doi bărbați și-au dat seama că se mai văzuseră dimineața prin parcare, dar necunoscându-se niciodată, până acum, în mod oficial.

Dacă profesoara a venit pentru că a insistat partenerul, acesta a spus că el chiar vrea să pună accent pe situațiile de acest fel: „Eu l-am cunoscut pe Dominic [n.r. Fritz] acum aproape doi ani și ne-am conectat imediat. Are aceeași dorință ca și mine, de a schimba în bine această țară și, în mod special, acest oraș. […] Oamenii ar trebui să fie mai aproape unii de alți, să uite de mentalitatea de „să moară și capra vecinului”, cum gândesc poate prea mult românii”.

O altă cină, poate cea mai diversificată din punct de vedere cultural, s-a ținut în Ghiroda Nouă. Elijah din Nigeria, Johanna din Polonia și Dan, toți veniți doar de câțiva ani în Timișoara, au fost musafirii Otiliei Stânga. În acest caz, discuțiile au început natural, în special din cauza diferențelor de cultură, în ajutor sărind și un vin bun, după cum au spus chiar mesenii.

Domeniile de activitate ale celor prezenți au fost, de asemenea, diverse, permițându-le să aibă o conversație bogată: de la resurse umane la import-export. Printre interesele care i-a făcut să ia parte la acestă acțiune a fost, din ce au spus invitații, implicarea în acțiuni de voluntariat. Chiar din acest motiv, Otilia și Dan au ajuns să cunoască chiar dinainte de a sta la aceeași masă, în urma unei acțiuni în care ambii au fost voluntari, în urmă cu mai puțin de o lună.

O idee menționată de toți cei prezenți a fost cea de unitate, punctată cel mai bine de Dan: „Până acum, ce s-a întâmplat în România, și poate că a observat și Johanna în Polonia, este că unii încearcă să ne facă să ne vedem mai mult drept indivizi izolați, pentru a ne putea conduce mai ușor. Aceste persoane încearcă să spargă comunitățile, tocmai de aceea cred că tuturor ne lipsește această unitate, care mai este uneori amintită în astfel de proiecte”.

Un mesaj comun al gazdei și invitațiilor a fost că poate românii ar trebui „să bea mai mult vin”, pentru a putea comunica mai ușor unii cu alții și a nu uita că formează o comunitate. Despre Timișoara au spus că „este mai mult decât clișeul de cultură unică” și „doar luând parte direct în comunitate, chiar și prin astfel de acțiuni, simți cu adevărat despre ce este vorba”.

Comentarii

comentarii