În cadrul Timişoara Open Art City, Fundația Timișoara 89, condusă de scriitorul Petru Ilieșu, a propus Primăriei Timișoara un inedit proiect intitulat Târgul de manufactură, care va trebui să fie amplasat în istorica Piața Traian și va fi filmat și transmis non-stop pe internet.
Meşteşugurile selectate și prezentate la Târgul de manufactură vor fi:
olărit; confecţionat coşuri, împletituri din fibre; confecţionat obiecte din lemn de mici dimensiuni; cazangerie din aramă sau tablă; feronerie; ţesături şi imprimerie; confecţionare de hârtie manuală şi ştanţări de diverse tipuri; pielărie etc.
Ilieșu descrie acest târg astfel: În cadrul pieței, vor fi amplasamente căsuţe – adaptate ca dimensiuni meseriilor care vor fi practicate – vor avea un perete-vitrină pentru ca vizitatorii să poată urmări activitatea meşteşugarilor din interior şi, pentru vânzare, pult cu materiale de promovare, exponate etc. Căsuţele vor fi aranjate într-un traseu labirintic care să permită accesul publicului, vizitatorilor şi cumpărătorilor, într-o formulă de spaţiu expoziţional, dar şi adecvat activităţii de lucru ca atare. Fiecare căsuţă va fi personalizată meseriei pe care o va reprezenta, va fi diversificată arhitectural pentru a nu da o formă strict geometrică în repartizarea pe suprafaţa pieţei. Târgul va avea în centrul său o mică piaţetă centrală.
Care vor fi facilităţile? Înainte de amplasarea căsuţelor se va asigura accesul la reţeaua de apă şi canalizare, alimentare cu energie electrică (strictul necesar pentru o funcţionare continuă). Contractele cu municipalitatea vor conţine în detaliu obligaţiile fiecărui reprezentant (meseriaş) în parte, cu regimul special pe care, primăria şi administraţia financiară îl va aloca acestui segment. “În acest sens sugerăm ca cei care vor avea capacitatea de a participa la acest program să fie în parte sau total scutiţi (cel puţin o perioadă de timp) de taxe şi impozite (câştigul de imagine al oraşului fiind mult mai important decât ceea ce s-ar câştiga financiar din acest program)”, explică Ilieșu. Cum vor fi selectați participanţii? Pentru fiecare tip de meserie în parte se va alege un executant reprezentativ, capabil să se susţină prin activitate şi diversitate expoziţională. Va fi exclusă orice fel de activitate sau vânzare de mărfuri care nu aparţin meşteşugului pentru care a fost alocat spaţiul (pentru a nu transforma piaţa în bazar).
Meseriaşii – care vor fi şi cei ce vând produsele – vor purta îmbrăcămintea tradiţională meseriei pe care o reprezintă, cu amprenta acesteia (semne ale breslei). În colaborare cu Camera de Comerţ sau cu cei care pot organiza o astfel de activitate, se va monta o cameră video conectată la internet în scopul ca spaţiul să poată fi permanent “vizitat” şi în acest fel. Se va alcătui un pliant cu fiecare reprezentare a meseriilor din târg, broşură care să fie inclusă în mapa de promovare a imaginii oraşului. Căsuţele-atelier vor avea un singur nivel şi vor fi construite personalizat cu detalii şi caracteristici ale meşteşugul pe care-l practică si expun. Încălzirea pe timpul iernii se va face cu lemne care vor fi stivuite lângă pereţii despărţitori în aşa fel încât să releve imaginea unei mini comunităţi tradiţionale, o imagine de recuperare a farmecului timpului trecut, pitoresc, exotism. Târgul va avea caracter permanent, spaţiile funcţionând în zilele obişnuite ca ateliere, ceea ce va conferi stabilitate şi atracţie ca “punct de referinţă” în configuraţia şi imaginea oraşului Timişoara.
Avantajele proiectului
Aspectul de permanenţă al târgului de manufactură îi va oferi unicitate, pol de atracţie şi însemnat punct turistic. Târgul va fi frecventat pentru originalitate, exotism şi pentru capacitatea sa de a oferi piese din materiale naturale sau puţin industrializate (lemn, lut, fier, bronz etc.);
Acesta după o scurtă perioadă de timp se va putea autoîntreţine. Amplasamentele şi întreaga locaţie va da viaţă unei pieţe care în prezent este pustie şi lipsită de puls, va crea un nou pol de interes şi implicare pentru comunitate şi cartier (cartier cu probleme sociale sensibile şi şanse mărginite de dezvoltare şi resocializare) –a explicat Ilieșu.
