În judeţul Gorj se înregistrau la sfârşitul anului 2016 investiţii străine directe de doar 7 mil. euro, iar în cel mai atractiv judeţ din punctul de vedere al investitorilor străini, Timiş, stocul de investiţii străine era de 3,5 miliarde de euro, adică de 500 de ori mai mare, arată a treia ediţie a studiului „Capitalul privat românesc”, realizat de Ziarul Financiar împreună cu Patronatul Investitorilor Autohtoni, PIAROM.
Banca Naţională a inclus pentru prima dată în studiul său asupra investiţiilor străine datele defalcate pe judeţe în ceea ce priveşte soldul de investiţii directe la 31 decembrie 2016, iar discrepanţele sunt uriaşe.
Judeţul Timiş este pe primul loc între judeţele României la atragerea de investitori străini în afară de judeţul Ilfov şi municipiul Bucureşti. Zona Bucureşti-Ilfov (Bucureşti plus judeţul Ilfov) avea la sfârşitul anului 2016 un stoc al investiţiilor străine atrase de aproape 40 de miliarde de euro, adică 60% din cele 66 de miliarde de euro investiţii străine directe înregistrate la acea dată.
Investiţii străine directe reduse înseamnă o cifră de afaceri consolidată a companiilor rezidente în judeţul respectiv foarte redusă. Astfel, judeţul Gorj e al treilea cel mai slab judeţ din punctul de vedere al cifrei de afaceri în 2016, cu un rulaj de doar 7,1 miliarde de lei.
Vecini de clasament sunt Teleorman, cu 5,5 mld. lei afaceri şi doar 98 mil. euro investiţii atrase, şi Giurgiu, cu 5,5 mld. lei afaceri şi 127 mil. euro investiţii atrase. De altfel, cele şapte judeţe aflate sub limita de 100 de milioane de euro investiţii străine directe – Vaslui, Vrancea, Mehedinţi, Brăila, Botoşani, Teleorman, Gorj – au afaceri de maximum 8 miliarde de lei pe an. Aceasta înseamnă că, în lipsa investiţiilor străine, puterea economică a acestor judeţe este mult diminuată. Investitorii străini creează în regiunile unde vin un ecosistem: companii care furnizează materie primă sau materiale, echipamente sau diverse servicii. Pe de altă parte, un număr mai mare de salariaţi şi salariile mai mari ale acestora creează cerere pentru consum şI investiţii în imobiliare, de exemplu.
La polul opus, judeţele care au atras investiţii străine directe de peste 1 miliard de euro – Dolj, Cluj, Alba, Constanţa, Mureş, Braşov, Prahova, Arad, Argeş şi Timiş – au afaceri de peste 20 de miliarde de lei şi până la
54 de miliarde de lei. Nu întâmplător Timiş, judeţul care are cel mai mare stoc de investiţii străine directe atrase în afară de zona Bucureşti – Ilfov, în valoare de 3,5 miliarde de euro, are şi cel mai mare rulaj al companiilor, adică al cifrei de afaceri totale a companiilor rezidente în judeţul Timiş: 54,3 miliarde de lei. Aici intră şi companii străine (pondere de 62%), şi companii cu capital majoritar românesc (38%).
Toate aceste date arată că insuficienţa cronică a capitalului privat local trebuie compensată prin ghidarea către judeţele sărace în investiţii străine a firmelor de producţie sau de servicii care vor să intre în România. Corelaţia între nivelul cifrei de afaceri şi nivelul soldului de investiţii străine directe este izbitoare: cu cât investiţiile străine directe sunt mai mari, cu atât cifra de afaceri din judeţ este la un nivel mai ridicat.
Mai multe informații în Ziarului Financiar
