Primarul Timişoarei Gheorghe Ciuhandu, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş Constantin Ostaficiuc şi prefectul judeţului Mircea Băcală au fost miercuri la Bucureşti pentru a-şi prezenta proiectele şi problemele pe care le au în faţa guvernului. Au fost ascultaţi de miniştri care compun acest guvern 50 de minute. În aceste 50 de minute au spus “ce îi doare” legat de oraş şi judeţ şi s-au căutat soluţii. Şi au avut ce le spune… “Guvernul a fost foarte interesat de ce se întâmplă cu banii, dacă i-am cheltuit sau îi cheltuim. Prima problemă este legată de februarie 2010 – finalizarea Bastionului. Există un accept. Am sesizat guvernului faptul că ordonanţa care blochează angajările în administraţia publică ne loveşte şi pe noi. Exact în zona de achiziţii şi de investiţii unde ar trebui să aveam personal, în acest moment suntem puţin blocaţi deoarece avem o supraîncărcare pentru colegii care lucrează acolo. Am încercat nişte relocări. Ministrul Blaga ne-a spus că poate să dea sub formă de delegare de la Compania Naţională de Investiţii către Timiş 1-2 colegi pentru că avem foarte multe proiecte şi colegii sunt supraîncărcaţi. E un lucru bun că avem foarte multe proiecte”, spune preşedintele Consiliului Judeţean Timiş Constantin Ostaficiuc.
Suplimentare la drumuri şi apă şi bazin olimpic
În Timiş o problemă mare o reprezintă şi drumurile care nu sunt deloc aşa cum ar trebui. “Am reuşit o suplimentare în zona alocării banilor pentru drumurile comunale şi judeţene cât şi în zona investiiţiilor în apă. Sumele alocate erau de 204 miliarde lei vechi la drumuri şi 60 de miliarde lei vechi la apă. Ieri am reuşit să creştem la drumuri cu 50 de miliarde lei vechi şi la apă cu 10”, a mai spus Ostaficiuc. O altă problemă a Timişoarei şi a judeţului este cea a bazinului olimpic. Sunt oameni care fac performanţă în ceea ce priveşte înotul dar nu au unde se antrena, ce să mai spună de competiţii… “Problema bazinului olimpic de la stadion. În urma realocării s-a hotărât că următorul bazin olimpic care se va face va fi la Timişoara. Bazin olimpic cu tribune. Împreună cu domnul primar am discutat şi despre sala de sport polivalentă. Probabil printr-un program guvernamental se vor face aceste săli multivalente, cu 7.000-10.000 de locuri, Timişoara va fi un astfel de loc. Discutăm de sală şi patinoar. S-a lansat un concurs de soluţii, probabil la sfârşitul lui august se va ştii şi rezultatul. Am avut discuţii punctuale în şedinţa de guvern cu aproape toţi miniştri. Ieri s-au aprobat indicatorii tehnico-economici pentru autosttrada Timişoara-Lugoj”, a mai spus Ostaficiuc.
Bani pentru pista aeroportului
În plus li s-a confirmat şi faptul că până în toamnă se va finaliza şi drumul naţional Timişoara-Lugoj şi centura de ocolire a Timişoarei – două proiecte care trenează de ani de zile. Un alt subiect ce s-a luat în discuţie cu cei de la guvern a fost problema Aeroportului Internaţional Timişoara. “Am cerut o derogare de la constituirea unui act normativ prin care profitul pe care Aeroportul Internaţional Timişoara l-a realizat anul trecut să nu se ducă la Ministerul Transporturilor, să rămână la nivel local – 600.000 de euro care trebuie să fie investiţi imediat în pista aeroportului. E nevoie de un milion şi ceva de euro pentru recopertarea pistei. Am cerut implicarea autorităţilor locale – consiliul judeţean, consiliul local, în structura de acţionariat a aeroportului”, a mai spus Ostaficiuc.
Podul din Calea Şagului – tot zero
Primarul Timişoarei Gheorghe Ciuhandu nu a fost foarte încântat de discuţia cu ministrul Transporturilor Radu Berceanu, spunând că a avut mai multă deschidere din partea altor conducători de ministere, ţinând cont de faptul că problema drumurilor e una mare în Timişoara şi Timiş. “Podul din Calea Şagului este o cauză care nu se mai discută. Cea mai puţină disponibilitate este la Ministerul Transporturilor. Au fost mai receptive alte ministere”, spune primarul Timişoarei Gheorghe Ciuhandu. Primarul Timişoarei a cerut în urmă cu ceva timp bani pentru podul din Calea Şagului dar Berceanu i-a arătat atunci prin semne cât va da pentru acest pod – zero.
Finanţare pentru reabilitarea termică a blocurilor
Totuşi, se vor face alte proiecte mari şi necesare ale oraşului de pe Bega, sau cel puţin aşa au promis miniştri cu care au discutat conducătorii Timişoarei şi ai judeţului. Iar pasul de la promisiune la faptă e câteodată imens. “Ministrul Blaga a fost foarte receptiv cu acest program de reabilitare al blocurilor. Am solcitat o finanţare de 20 de milioane de lei. Am fost asiguraţi de ministrul Blaga şi de secretarul de stat Murgeanu că cele 75 de blocuri aşa cum au fost propuse de noi vor fi introduse pe lista de finanţare. Am discutat cu Blaga problema PUG-urilor (Plan Urbanistic General), am insistat pentru că existau nişte fonduri care se vor distribui în perspectiva anului 2010. Am cerut ca Timişoara să fie cuprinsă în această listă a finanţării de PUG-uri. PUG-ul pe Timişoara ar putea să se cifreze pe la 350.000 de euro. Pentru actualizarea băncii de date urbane există o prevedere guvernamentală din 2007 unde există posibilitatea de finanţare a acestor lucrări”, a spus primarul Timişoarei Gheorghe Ciuhandu.
Bani pentru decolmatarea Begăi
De asemenea, Ciuhandu a mai solicitat Ministerului Sănătăţii ca în cadrul finanţării de POR să emită avizul pentru reabilitarea clinicii de maxilo-facială de la spitalul municipal, un proiect de 3 milioane de euro, şi a fost asigurat că se va da acest aviz. Primarul Gheorghe Ciuhandu a discutat şi despre situaţia extinderii cu 59 hectare a Pieţii de Gros Timişoara. Mai precis, trecerea acestei suprafeţe în domeniul public al municipiului Timişoara. Un alt subiect care frământă timişorenii este decolmatarea canalului Bega. Lucrările s-au oprit recent din lipsă de bani şi dacă nu se continuă cu decolmatarea, tot ce s-a făcut până acum se duce pe apa sâmbetei. “A mai fost o discuţie legată de canalul Bega, lucrările sunt în prag de a fi sistate. Am primit asigurări ca milioanul de euro care a rămas rezervă să vină din trimestrul 4 pe trimestrul 3 în Timişoara special pentru canalul Bega. Un milion de euro. Ni s-a promis la modul ferm. Am explicat domnului ministru Pogea că e un proiect care dacă va fi abandonat… firma din Tulcea se va retrage”, a mai spus Ciuhandu. Gheorghe Ciuhandu a mai cerut ministrului Nemirschi să clarifice problema firmei Continental din Timişoara. “Am cerut domnului ministru Nemirschi să intervină pe lângă autoritatea de mediu să clarifice activitatea firmei Continental. Este de neînţeles ca autoritatea de mediu să amâne o decizie. A prelungi la nesfârşit această situaţie este de neacceptat. Din punct de vedere al locuitorilor care se simt vizaţi şi din punct de vedere al pieţei muncii. Am solicitat domnului ministru să intervină”, a spus primarul Timişoarei.
Au discutat şi despre spaţiile nefolosite ale Ministerului Apărării
Conducătorii oraşului de pe Bega şi ai judeţului au ridicat din nou problema spaţiilor deţinute de Ministerul Apărării Naţionale şi netransferate către autorităţile locale şi judeţene şi blocarea acestor spaţii care în acest moment sunt nefolosite de ani de zile. S-a discutat şi despre crearea unui parc de soft la Timişoara, consiliul judeţean punând la dispoziţie o suprafaţă în parcul industrial. Era culmea ca în oraşul de pe Bega să nu se facă o astfel de investiţie când domeniul IT e atât de dezvoltat în Timişoara. Toate aceste discuţii au durat 50 de minute şi cei trei conducători au avut dialog cu toţi membri guvernului, cu primul ministru. S-au discutat multe, s-au prezentat proiecte, probleme şi mai ales s-au făcut promisiuni din partea membrilor guvernului. Dar rămâne de văzut dacă aceste promisiuni vor fi onorate pentru că promisiuni nu se fac de azi de ieri, iar timişorenii şi timişenii vor să vadă aceste promisiuni transformate în fapte concrete.
