Acasă Actualitate TM 2021 ajunge, pas cu pas, la Primăria Timișoara. Consilierii locali au...

TM 2021 ajunge, pas cu pas, la Primăria Timișoara. Consilierii locali au aprobat primele trei proiecte

1156
DISTRIBUIȚI

Ceea ce a anunțat Robu în legătură cu Timișoara 2021 – Capitală Culturală Europeană se și întâmplă: implementarea dosarului de candidatură trece de la Asociație la Primărie, după ce și consilierii locali și-au dat votul. Pe masa consilierilor au apărut trei proiecte: unul privind creșterea alocării de la 1,5 la 3 milioane de euro pentru proiectele cu fonduri nerambursabile de la Casa de Cultură, altul pentru modificarea regulamentului de acordare a acestor fonduri și al treilea pentru implementarea programului TM2021 prin instituţiile de cultură subordonate Consiliului Local al Municipiului Timişoara. Într-un final, după mai multe discuții, toate trei au fost aprobate.

Planul Primăriei este ca, în primă fază, programul să fie implementat prin Casa de Cultură a Municipiului Timișoara, prin acele finanțări nerambursabile pentru ONG-urile culturale. Ulterior, va fi înființat „Centrul de Proiecte Culturale și Administrare a Moștenirii Capitalei Culturale Europene”. Acesta trebuia oricum înființat la finalul lui 2021 cel mai târziu, dar acum va avea mai multe sarcini. Al treilea proiect are doar rolul de arată intenția clară a municipalității și de a sprijini crearea acelui centru.

În timpul discuțiilor din ședința de Consiliu Local, Robu a început: „În lungul timpului, mereu au fost scandaluri și probleme vizavi de Asociația Timișoara 2021 – Capitală Culturală Europeană… cu ce se întâmpla la asociație, în asociație. În ultima perioadă, ajungând aproape de 1 ianuarie 2021, când ne așteptam să înceapă exercițiul de Capitală Culturală – și încă nu s-a luat nicio decizie de amânare –, în loc ca lucrurile să meargă mai bine, au început să escaladeze neînțelegerile și scandalurile. Toate acestea, la un loc, au făcut ca asociația să fie ineficientă și să se decredibilizeze în comunicate. Erodarea a început de mai mult timp, însă, în ultima perioadă decredibilizarea a ajuns cote la care trebuia să se facă ceva pentru a se încerca o redresare”.

Spunând că singurul lucru care se mai putea face era o modificare de statut, care să delimiteze rolurile de conducere, primarul a explicat că aceasta era impusă de situația în care atât președintele Consiliului Director (Horațiu Rada – n.r.), cât și președintele executiv (Simona Neumann), dădeau vina pe celălalt pentru acțiunile făcute fără prerogative sau, respectiv, nefăcute.

Sarcina de generare a noului statut i-a revenit lui Cristian Clipa, dar, în două ședințe consecutive, acesta nu a mai ajuns să fie supus la vot. Prima dată, a explicat Robu, pentru că profesorul primise o versiune mai veche a statului, iar apoi una needitabilă, fapt pentru care s-a ajuns să fie amânat votul pentru a doua ședință. În cadrul acesteia, de abia la final, președintele Consiliului Director a spus că nu s-au înlocuit articolele „problemă”, după cum i s-a cerut lui Clipa, ci s-a formulat o nouă versiune, și, nici de această dată, nu s-a mai ajuns la vot.

„În acel moment, eu mi-am dat seama că nu se dorește modificarea de statul. Statutul (cel nou, realizat de prof. Clipa – n.r.) prevedea foarte clar ce prerogative are președintele și ce prerogative are directorul executiv. Nu exista nicio posibilitate de imixtiune, de suprapunere. Atunci, am luat decizia radicală – care consider că-i singura șansă ca noi să nu ratăm această oportunitate, de a fi Capitală Europeană a Culturii cu onoare, făcându-ne cinste nouă, ca oraș, țării noaste, și, până la urmă, și Europei – și asta este: preluarea la municipalitate a sarcinii implementării proiectelor, tuturor angajamentelor din dosarul de candidatură din acel Bidbook”, a spus Robu.

Cu această ocazie, primarul a lansat, și oficial, ideea că așteaptă și ca ceilalți parteneri de până acum ai proiectului de Capitală Culturală Europeană (Consiliul Județean Timiș, Ministerul Culturii, Guvernul României) să se alăture noii forme a acestuia.

„Nu mai putem bate pasul pe loc. Trebuie, oricum, să dăm drumul la proiectele culturale cu finanțare nerambursabilă. Aveți, pe ordinea de zi, propunerea ca acestea să fie orientate pe angajamentele din Bidbook. Asta este particularitatea și, bineînțeles, vrem să și suplimentăm fondurile. ONG-urile culturale, acești actori extrem de importanți pentru viața culturală a orașului au oportunitatea să participe, încă de pe acum, la proiectul de Capitală Europeană a Culturii, până acum fiind exprimate nemulțumiri că se țin ușile închise, că acest mare potențial al orașului nu se poate manifesta”, a completat edilul-șef, dând asigurări, că el fiind cel care numește comisia care se va ocupa de jurizarea proiectelor cu finanțare nerambursabilă, va propune doar experți. Robu a sugerat că aceștia ar urma să fie directorii celor mai importante instituții culturale din Timișoara (Opera Națională, Teatrul Mihai Eminescu, Teatrul German, Teatrul Maghiar, etc), reprezentanți ai Consiliului Județean sau ai Ministerului Culturii, dar și personalități culturale de marcă ale Timișoarei.

Acesta a mai adăugat: „Eu am evitat mereu să fie prezent în față, acolo. Din spate, evident, se știe cine a sprijinit cel mai mult proiectul, cu dovezi, evident. Așa vorbe poate să arunce oricine. Fiind, asta e, și actant politic, nu am vrut ca toată această «hatereală», de care eu am parte ca actant politic, să se răsfrângă asupra asociației, asupra proiectului, sigur, ca prin ricoșeu tot la mine să se ajungă. Dar acum, am ales între rele. Dacă nu aș fi recurs la această soluție radicală, eșecul era garantat, comunitatea nu dădea doi bani. Gândiți-vă că într-un an de zile s-au strâns 100.000 de lei, câteva zeci de mii de euro, nu vreau să greșesc suma, pentru asociație, pentru cel mai important proiect cultural al țării, nu numai al orașului, pentru că nimeni nu vrea să stea de vorbă. Noi, la câte un eveniment mai important reușim să strângem atâta sponsorizare, pentru că avem credibilitate. Totul va fi transparent în felul acesta, pentru că noi lucrăm oricum după legea transparenței, nu? Suntem instituție publică”.

Robu le-a cerut consilierilor locali, cel puțin pentru moment, să accepte aceste asumări (cele pe finanțare nerambursabilă – n.r.), după care va fi acordat timpul necesar de studiu asupra Bidbook-ului, până se vor găsi cele mai bune proiecte care se regăsesc sau sunt consonante cu acesta, odată cu înființarea noii structuri, sub formă de „centru de proiecte culturale și administrare a moștenirii Capitalei Culturale Europene”.

După declarația lui Robu, o intervenție a fost făcută de consilierul independent Adrian Orza. Acesta a amintit de faptul că încă din 2010, de când a fost inițiat proiectul de Capitală Culturală Europeană, au exista orgolii și interese: „Am văzut încă de atunci (2011, prima întâlnire cu agenții proiectului născut în 2010 – n.r.) o sumă de orgolii. Probabil, de atunci, peste aceste orgolii s-a așternut și un anumit interes financiar. Cele două lucruri se îmbină destul de bine. Rezultanta este cea care a fost prezentată de primar”.

Totuși, Orza a adăugat și o parte critică vizavi de punctul de vedere al primarului: „Ce mă deranjează pe mine este faptul că – îmi permit să spun asta pentru că suntem aici, între colegi – Consiliul Local a fost omis din toată această epopee. Astăzi, suntem chemați să votăm un regulament… eu nu l-am văzut, am tot sunat azi, tot nu a apărut… a apărut acuma târziu, nu am apucat să mă uit pe el. Deduc că e ceva cu regulamentul Casei de Cultură, cu proiectele finanțate… nu știu dacă s-a mai adăugat ceva specific pentru Capitală Culturală. (…) Se vede că a fost ceva încropit în pripă. Nu spun asta neapărat ca să critic, chiar nu mai e nevoie de critică în momentul ăsta, ci e nevoie de contribuție. (…). Noi, acum, trebuie să votăm acest regulament care va deveni esențial. (…) Eu chiar nu știu ce e în regulamentul ăsta”.

Viceprimarul Dan Diaconu a explicat că, odată cu aprobarea proiectului de hotărâre, ar fi creat un al treilea pilon, după cel de tineret și cel de proiecte care nu țin de titlul de Capitală Culturală Europeană, în programul de finanțare nerambursabilă pentru proiectele de cultură din Timișoara, prin Casa de Cultură.

„Operatorii culturali independenți pot depune proiecte care se încadrează în obiectivele dosarului de candidatură. Din punct de vedere structural (…) în ceea ce ține de finanțarea pe Legea 350, nu există modificări în regulament, ci, pur și simplu, din punct de vedere al criteriilor se adaugă obiectivele care țin de dosarul de candidatură. Regulamentul nu se referă la lucruri pe care le implementăm noi, ci se oferă finanțarea pe Legea 350 pentru organizații neguvernamentale culturale, pentru a îndeplini obiective din caietul de candidatură”, a explicat Diaconu.

Până la urmă cele trei proiecte au fost aprobate cu câte 14 voturi „pentru” și o abținere fiecare. După acest proces, Robu a ținut să mulțumească consilierilor pentru încrederea acordată. Ulterior, acesta a postat și pe Facebook:

Informare privind hotărârile de astăzi, 07.07.2020, ale Consiliului Local Timișoara, cu impact asupra proiectului Timișoara – Capitală Culturală Europeană:

(1) S-a aprobat preluarea sarcinii de implementare a proiectelor culturale angajate prin dosarul de candidatură la titlul de capitală europeană a culturii, de către municipalitate, imediat prin Casa de Cultură a Municipiului, ulterior, în cel mai scurt timp posibil, printr-o structură nouă, dedicată, cu personalitate juridică, ce se va numi Centrul de Proiecte Culturale și Administrare a Moștenirii Capitalei Culturale Europene;

(2) S-a dublat suma alocată finanțării proiectelor culturale cu finanțare nerambursabilă ale ong-urilor culturale, de la 1.5 milioane lei, (la – n.r.) 3 milioane lei;

(3) S-a lansat competiția de proiecte culturale cu finanțare nerambursabilă dedicată ong-urilor culturale, cu noutatea impunerii orientării acestora spre angajamentele luate prin dosarul de candidatură, prevăzându-se o perioadă de studiu al acestuia de către aplicanți;

(4) S-a aprobat noua organigramă, într-o formulă ce pregătește înființarea efectivă printr-o viitoare hotărâre de Consiliu Local a Centrului de Proiecte Culturale și Administrare a Moștenirii Capitalei Culturale Europene, prin disponibilizarea posturilor cu care se va crea această structură”.

Comentarii

comentarii