Muzeul de Istorie, Etnografie şi Artă Plastică Lugoj, în colaborare cu Şcoala Gimnazială Liebling (profesor coordonator Maria Petrovici) şi Şcoala Gimnazială „Anişoara Odeanu” Lugoj (profesor coordonator Cristina Reiner), organizează marţi, 2 aprilie, de la ora 10,30, manifestarea „Tradiţii multiculturale de Paşte, în Banat”. Acţiunea are loc la Galeria „Pro Arte” din Lugoj şi este o etapă a unui proiect de parteneriat ce îşi propune promovarea diversităţii particularităţilor etnice, cultivarea dorinţei de cunoaştere, descoperire şi transmitere în timp a valorilor colective tradiţionale, formarea unor atitudini civice corecte. „Zonă de frontieră culturală şi religioasă, spaţiului bănăţean oferă un peisaj etnic variat (români, maghiari, germani, ucraineni, romi), o societate marcată de diversitate, multilingvism, toleranţă naţională şi religioasă, un teritoriu de care Lugojul îşi leagă intrinsec, identitatea şi devenirea istorică. Manifestarea se centrează pe expoziţia organizată la Muzeul de Istorie şi care promovează patrimoniul etnografic sub aspectul portului popular bănăţean de sărbătoare”, a declarat muzeograful Daciana Vuia, cea care va explica elevilor practicile rituale ale calendarului popular bănăţean, legate de Paşte – cea mai importantă sărbătoare a lumii creştine. În cadrul manifestării vor fi vizionate şi două mici filme, concepute de prof. Maria Petrovici, menite a prezenta evoluţia costumelor şi, în egală măsură, a obiceiurilor specifice comunităţilor etnice bănăţene – elevii români prezintă ritualul purificării oamenilor, animalelor şi al caselor în preajma Sărbătorilor Pascale, cei maghiari obiceiul stropitului fetelor, cei germani pe cel al decorării caselor şi aşteptării iepuraşului, iar cei ucraineni tradiţia sfinţirii bucatelor şi a mesei din ziua de Paşti. Elevii celor două unităţi de învăţământ implicate în proiect vor etala costume populare de sărbătoare specifice diverselor comunităţi (români, maghiari, germani, ucraineni, romi) din peisajul etnic local, în ideea descoperirii similitudinilor, dar şi a diferenţelor ce caracterizează aceste identităţi culturale, din punct de vedere al portului popular.
