Istoria mănăstirii Vasiova (Sf. Ilie de la Izvor) din Caraș Severin începe în 1897, când credinciosul Nicolae Drăgilă din Reşiţa Română a donat o parte din averea sa mănăstirii Călugăra (de lângă Ciclova Montană) pentru înfiinţarea unui institut de educare a fetelor, iar altă parte pentru ridicarea unei mănăstiri pe valea Gladinova.
Piatra de temelie a fost pusă la 15 mai 1905 de către protopopul din Bocşa, Maxim Popovici. În numai trei luni, prin purtarea de grijă a ieromonahului Macarie Guşcă ajutat de sculptorul Petru Oancea din Vasiova, locaşul de cult a fost ridicat.
Iniţiativa de a ridica un edificiu pentru educarea fetelor este împărtăşită şi de credincioşi, care sprijinită această acţiune. În anul 1902 Nicolae Drăgilă trece la cele veşnice, dorinţa lui fiind continuată cu multă dăruire de ieromonahul Macarie Guşcă, originar din localitatea Câlnic (Reşiţa).
O evlavie deosebită acordată de pelerini şi închinători mănăstirii Vasiova, care se mai numeşte mănăstirea Sf. Ilie de la Izvor, se datorează existenţei unui izvor de apă cu puteri miraculoase. Despre existenţa izvorului cu apă tămăduitoare, aflat la intrarea în sfânta mănăstire, autorul Ioan B. Mureşianu în cartea Mănăstiri din Banat relatează:
„Minerul Alexe Perian şi-a redobândit vederea după ce s-a spălat pe ochi din izvorul pomenit. L-a zidit cu piatră în anul 1850 iar urmaşii ca să înveşniceasă acel moment au construit deasupra o capelă. Apa izvorului şi tăria credinţei săvârşesc apoi alte tămăduiri, iar modesta capelă a ajuns locul căutat de mulţi credincioşi şi suferinzi de toate naţionalităţile, ce veneau ca pelerini de la mari depărtări în ziua praznicului Sf. Proroc Ilie”.
În prezent, obștea mănăstirii Vasiova din Caraș Severin este îndrumată de stareța Varvara Sântiuan, care împreună cu duhovnicul Ioanichie Petrică şi cu celelalte vieţuitoare se ostenesc cu grădinăritul, apicultura, ateliere de pictură şi croitorie.
De aceea mănăstirea este o oază de spiritualitate şi duhovnicie în Episcopia Caransebeşului.
O evlavie deosebită a pelerinilor şi închinătorilor față de Mănăstirea Vasiova se datorează existenţei aici a izvorului despre care se spune că i-a redat vederea unui miner, Alexe Perian, după ce s-a spălat pe ochi cu apa binecuvântată.
Există o tradiție ca în Ajunul Bobotezei, PS Lucian, episcopul Caransebeșului, să meargă în fiecare an la Mănăstirea „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul”-Vasiova din județul Caraș-Severin, pentru a fi prezent în mijlocul obștii monahale și a credincioșilor pentru a se ruga la Sfânta Liturghie și a binecuvânta Aghiasma Mare.
Ierarhul a oficiat Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur, Vecernia praznicului, după care, împreună cu obștea mănăstirii, soborul slujitor și credincioșii prezenți, a mers în procesiune până la izvorul aflat în apropierea așezământului, unde a săvârșit slujba sfințirii celei mari a apei, la fel ca și în ziua praznicului Botezului Domnului.
La această mănăstire există un izvor cu apă tămăduitoare și de aceea Părintele Episcop, în ajunul Bobotezei, merge să se roage împreună cu obștea și credincioșii așezământului monahal.
După ce toți credincioșii au fost binecuvântați cu apa sfințită s-au întors în sfântul locaș, unde preasfințitul Lucian le-a vorbit celor prezenți despre predica Sfântului Ioan Botezătorul.
„Securea cuvântului evangheliei stă la rădăcina neamului omenesc și orice om, orice creștin care nu face roadă bună «se taie și se aruncă în foc». Ar fi bine ca toți să reflectăm la început de an civil, la predica Sfântului Ioan Botezătorul, la toate îndemnurile lui și să făgăduim că vom aduce roade bune din punct de vedere spiritual. Să-i promitem Mântuitorului că vom respecta cuvântul evangheliei și vom pune punct păcatului și vom încerca să ne împodobim viața cu sfintele virtuți ale desăvârșirii, astfel încât să fim și noi asemenea pomilor roditori, care împodobesc grădina Edenului. Să ne rugăm pentru toți oamenii, prin rugăciunile de mijlocire și de cerere, ca Dumnezeu să ne înțelepțească pe toți, să ne dăruiască putere și binecuvântare”, a spus PS Lucian.
„Dacă ne vom abate de la evanghelia Mântuitorului Hristos, vom fi tăiați cu toții din punct de vedere spiritual, adică îndepărtați de la Împărăția Cerurilor și vom fi aruncați în întunericul cel mai dinafară, pentru că am ascultat cuvântul, am fost informați despre evanghelia Mântuitorului, dar mulți dintre noi rămân indiferenți și superficiali. Să încercăm să nu ne îndepărtăm de Biserica noastră dreptmăritoare, căci aici suntem alături unii de alții în rugăciune, dar și în lucrare. Trebuie să mergem mai departe pe calea bătătorită de sfinții apostoli și de toți sfinții, calea mântuirii, calea lui Hristos, căci El este Calea, Adevărul și Viața”, a mai adăugat Părintele Episcop în cuvântul său.