O dramă cum rar se întâlnește zguduie două județe: o fetiță de doar 7 săptămâni, din Arad, a murit în Timișoara după un diagnostic greșit și o serie de complicații medicale. La o lună de la deces, părinții nu și-au putut încă înmormânta copilul, întrucât nimeni nu a dispus efectuarea autopsiei. Trupul micuței Miruna zace, de săptămâni întregi, la morga din Timișoara, în așteptarea unui document pe care niciun procuror nu se grăbește să-l semneze.
Totul a început cu un diagnostic inițial de rotavirus, pus de medicii de la Spitalul Județean din Arad. A urmat tratamentul cu antibiotice, care inițial părea să aibă efect. Dar starea fetiței s-a deteriorat rapid: a început să facă convulsii, să se „întărească ca lemnul”, cum povestește mama ei, Valentina Petrovici. Deși semnele erau clare, părinții spun că au fost ignorați și că intervenția a fost tardivă.
Abia după mai multe crize, copilul a fost investigat neurologic, moment în care s-a descoperit că avea lichid pe creier. Medicii au decis transferul la Timișoara, unde fetița a murit la scurt timp. Tragedia a continuat și după deces: plângerea părinților a fost înregistrată la Parchetul din Timișoara, dar întrucât faptele reclamate s-au petrecut în Arad, dosarul a fost transferat. Din această confuzie juridică, nimeni nu a mai emis o ordonanță de autopsie, blocând practic nu doar ancheta, ci și înmormântarea.
„Fetița noastră zace de o lună la morgă. Nu știm exact de ce a murit. Nu putem face slujba, nu o putem îngropa, nu putem avea liniște”, spune, sfâșiată de durere, mama copilei.
Directorul medical al Spitalului din Arad, Cătălin Hreniuc, recunoaște că a fost o eroare de diagnostic, dar susține că medicii au încercat să corecteze deciziile inițiale și că transferul la Timișoara a fost justificat. Între timp, părinții cer răspunsuri, responsabilitate și decență din partea autorităților.
Cadavrul neautopsiat, părinți disperați, autorități pasive – cazul ridică grave semne de întrebare cu privire la gestionarea situațiilor medicale și judiciare urgente în România. Nu doar sistemul medical, ci și cel judiciar pare să-și fi pierdut busola umană. În mijlocul suferinței, o familie așteaptă, cu lacrimi și neputință, să-și poată conduce copilul pe ultimul drum.
