Acasă Editorial Turnătorii de ieri. Şi de azi

Turnătorii de ieri. Şi de azi

939
DISTRIBUIȚI

Ultimele veşti legate de modul în care unii, consideraţi mari  personalităţi ale  lumii culturale, au colaborat cu Securitatea (lui Ceauşescu şi a altor năpârci)  au „şocat lumea” (expresie  lansată aproape unanim de mulţi dintre cei care au primit, oficial, vestea). Actorul Ion Besoiu, scriitori şi alţii. Ceea ce mă uimeşte pe mine, după  21 de ani de la Revoluţie,  este mirarea. Cum de ne mai mirăm!? Ne mirăm pentru că ne facem false icoane din persoane cu multe slăbiciuni. Nu mă refer la slăbiciunile  umane, pe care le avem cu toţii, altfel am fi îngeri. Mă refer la slăbiciunea caracterială, cea  care înseamnă capacitatea de a trăda, de a  minţi, de a falsifica relaţia cu cei din jur. Şi, Doamne, câte specimene a avut naţia aceasta. Câte mizerii  umane au fost cultivate de relaţia cu Securitatea. Şi câtă ură a putut sădi în sufletele oamenilor! De  aproape 20 de ani, ies la iveală nume, unele sonore, altele bizare, care au avut câte un rol (mai mic, mai mare) în relaţia cu destinul altor  oameni. Lumea teatrului este plină de turnători, lumea scriitorilor,  a medicinei, dar, mai ales, a  politicului. Din teatrul românesc nu au ieştit încă la iveală cele mai cutremurătoare dezvăluiri. Nume considerate a fi „grele” sunt încă în sertarele restricţiilor cumunicării lor către public. De ce? Nu ştim încă, dar s-ar putea ca ”ei” să ştie… Faptul că Legea lustraţiei nu  are nici acum o definiţie se explică prin densitatea de informatori pe metru pătrat din Parlamentul României. Şi administraţia noastră este plină de turnători. Unii dintre ei au deja „lordoza emfatică” a dominaţiei  prin funcţie, uitând total de efemeritatea  funcţiilor, a titlurilor şi a „onorurilor ruşinoase”, acelea obţinute prin manipulare,  urâciune, grotesc şi afiliere la grupul  dictatorial. Lordoza de şef  nedevoalat încă  la modul strident, ci doar aşa, ca o atingere de pană a dezvăluirilor, este  la mare modă. Dar nu pentru multă vreme. Dezvăluirile din lumea artei, a teatrului, vor fi urmate de cele din politică. Dar când? Când le este (lor) lumea mai dragă!  Cei care  au turnat atunci toarnă şi acum. Adevărul nu mai are timp de aşteptare. Vine. Îl aşteptăm cu braţele deschise.
 

Comentarii

comentarii