UDMR reacţionează, prin vocea deputatului timişorean Molnar Szolt, la acuzaţiile de şicanare a profesorului Sorin Predescu.
Predescu a fost mutat, în decurs de 6 zile, de la conducerea Direcţiei Judeţene de Cultură Dolj, la conducerea instituţiei similare din Timiş şi, ulterior, la direcţia din Neamţ. Liberalul timişorean este convins să la baza deciziilor stranii ale Ministerului Culturii în ceea ce-l priveşte se află o aprobare pe care a dat-o pe vremea când conducea Direcţia Judeţeană de Cultură Timiş.
Deputatul Molnar Zsolt, unul dintre cei acuzaţi de Predescu, susţine că nu este nicio legătură între Coloana Fidelităţii şi situaţia neplăcută în care este pus fostul director al Direcţiei Judeţene de Cultură Timiş.
„El face o legătură pe care nu ar trebui să o facă, pentru că subiectul Coloana Fidelităţii este un subiect discutat pe plan local, între autorităţile locale şi reprezentanţii comunităţii maghiare. Nu ştiu de ce vedere directorul Direcţiei de Cultură o legătură între Coloana Fidelităţii şi ceea ce se întâmplă instituţional. Dacă dă declaraţii de genul ăsta, nu ştiu cum a ajuns el la această concluzie. Noi ne-am exprimat puncte de vedere în legătură cu monumentul Coloana Fidelităţii. Niciodată nu am avut o declaraţie sau un punct de vedere faţă de domnul Predescu şi de activitatea dânsului. Nu am făcut niciodată această legătură pe care o face el acum”, a declarat Molnar Zsolt, pentru ZIUA de Vest.
Perspectiva maghiară asupra Coloanei Fidelităţii
Deputatul Molnar Zsolt oferă şi o explicaţie pentru atitudinea comunităţii maghiare faţă de monument. Acesta prezintă o istorie uşor diferită faţă de cea invocată de adepţii mutării Coloanei Fidelităţii în Piaţa Bălcescu.
„Noi am spus foarte clar că acest monument este un simbol al monarhiei absolutiste. A fost dat ca recunoştinţă nu timişorenilor, ci soldaţilor austrieci care erau în garnizoana din Timişoara. Ceea ce se vehiculează foarte greşit este faptul că la 1848-1849 cetatea ar fi fost apărată de localnici, ceea ce nu este adevărat. Cetatea a fost apărată de soldaţii care au fost în Garnizana Timişoarei. Populaţia plecase din oraş. Este un monument militar, dat în semn de recunoştinţă acelor militari care îşi făceau datoria în cetatea Timişoarei. Pentru comunitatea maghiară, acest monument a fost un monument al ruşinii, timp de două secole. Chiar şi în secolul XIX, monumentul avea pază permanentă. Era păzit de soldaţi. Şi nu numai în faţa maghiarilor, pentru că acele elemente odioase care ulterior au fost luate de monument erau ofensatoare pentru toţi cei care au luptat pentru libertate. Sunt foarte multe dezinformări în legătură cu monumentul”, explică deputatul UDMR.
