Plăcuţe comemorative care amintesc de elevii timişoreni morţi la revoluţie vor fi montate, joi, în şcolile din oraş, unde micii eroi au învăţat cândva. Pe 17 decembrie 1989, la Timişoara au murit sub gloanţe cinci elevi. Alţi doi aveau să moară pe 23 decembrie. Nici până azi, în cazul uneia dintre elevele ucise, nu a fost descoperită şcoala pe care fetiţa de 10 ani a urmat-o.
Omagiaţi după 20 de ani…
Plăcuţe cu numele tuturor celor 5 elevi împuşcaţi pe 17 decembrie 1989, la Timişoara, vor fi dezvelite joi, la trei unităţi de învăţământ din capitala Banatului. La Timişoara, până acum, o singură placă comemorativă, la Colegiul „CD Loga”, amintea despre un elev ucis la revoluţie. Plăci asemănătoare vor fi montate la Generală 7, Colegiul Tehnic de Vest şi Grupul Şcolar „Tudor Tănăsescu” din Timişoara. Acţiunea comună Inspectoratul Şcolar Timiş – asociaţiile de revoluţionari Altar şi Memorialul Revoluţiei şi Mitropolia Banatului începe de la ora 9, cu prima dezvelire de placă, la Colegiul Tehnic de Vest. De la această şcoală avea să moară, pe 17 decembrie, elevul Constantin Iosub (17 ani). Alături de el, în urmă cu exact 20 de ani, aveau să cadă seceraţi de gloanţe Luminiţa Boţoc (14 ani) şi Gabriela Tako (10 ani) de la Generală 7, dar şi Eugen Nagy (17 ani) şi Ioan Vărcuş (15 ani) de la fostul UMT, actualul Grup Şcolar „Tudor Tănăsescu.
Cine ştie unde a învăţat Laura?
Pe 23 decembrie, alţi doi elevi, Silviu Iordan (17 ani) de la Colegiul „CD Loga” şi Laura Andreea Negruţiu (10 ani), fata care învăţa la o şcoală încă neidentificată, au căzut pe străzile Timişoarei. Dacă primul are de mult timp o placă comemorativă la Loga, Laura Negruţiu, probabil, nu va avea niciodată o placă care să amintească de ea. „Nici până acum nu am putut identifica şcoala unde a învăţat Laura. Nici părinţii ei nu sunt de găsit. Din păcate, ea nu va avea o placă comemorativă. Toţi ceilalţi 5 elevi căzuţi pe 17 decembrie, în acea duminică sângeroasă, când la Timişoara s-a murit pentru libertate, vor avea, însă, parte de un ultim omagiu. La împlinirea a 20 de ani de la revoluţie, IŞJ a considerat că are o datorie morală să comemoreze aceşti elevi”, spune Dumitru Tomoni, inspectorul şcolar general adjunct de Timiş.
Lecţii deschise despre democraţie
Revoluţionarii de la „Altar” au început mai repede promovarea revoluţiei de la Timişoara în şcoli. Pliante şi CD-uri despre comunism, teroare şi libertate au fost distribuite elevilor din şcoli şi licee, încă de la începutul lui decembrie. Revoluţionarii au ţinut şi lecţii deschise despre democraţie şi au conversat cu elevii. Au avut, însă, şi câteva surprize… „Elevii de azi cunosc unele aspecte ale revoluţiei, dar, incredibil, unii, deşi nu au prins vremurile de dinainte de 1989, au rămas nostalgici. „Am putut constata că unii elevi timişoreni nu ştiu încă să preţuiască libertatea, cred, însă, că acest lucru se datorează în mare parte unor părinţi care, din poziţii sus-puse, au trăit mai bine înainte de revoluţie. Acum, copiii lor afirmă că pe vremea comuniştilor se trăia mai bine”, susţine Virgil Hossu, liderul Asociaţiei de Revoluţionari „Altar” din Timişoara.
