Fac, de la bun început, o precizare: acest editorial nu este un atac la persoană. Nu am nimic personal cu domnul Gheorghe Ciuhandu. Nu i-am cerut nimic, nici în nume personal, nici pentru ziar. E adevărat: nici dumnealui nu mi-a cerut vreodată ceva. Doar votul. Singurul drept al meu de a mă pronunţa asupra activităţii Domniei Sale este acela al alegătorului dezamăgit. Şi asta pentru că i-am dat votul de vreo două sau trei ori pentru funcţia pe care o ocupă de 14 ani. Iniţial l-am votat fără nicio reţinere: era altfel decât politrucii scoşi la înaintare de Ion Iliescu. Un urmaş politic al lui Iuliu Maniu, vehement anticomunist şi om de dreapta. Nu mi-a părut rău, atunci, că l-am votat. Dimpotrivă. Acum, însă, cu tot respectul pe care încă i-l port ca om, îl rog să nu mai candideze. Cred că este depăşit de vremuri. Şi nu neapărat din cauza vârstei deja onorabile pe care o are. Pur şi simplu, cred că prea multele mandate i-au erodat personalitatea şi puterea de a se zbate pentru un oraş atât de frumos, dar şi de pretenţios cum este Timişoara. Domnul Ciuhandu s-a înconjurat de prea mulţi yesmeni şi lingăi. Asta i-a slăbit, evident, capacitatea de a accepta puncte de vedere critice la adresa activităţii sale. Orice critică i se pare un atac la persoană. Domnul Ciuhandu a permis instalarea unei adevărate economii de cumetrie în Primăria Timişoara. În subordinea domniei sale sunt deja prea mulţi mediocri şi incompetenţi. Oamenii cu adevărat capabili din primărie nici nu se văd. Echipa domnului primar este foarte slabă din punct de vedere administrativ. Şi asta este, în primul rând, vina dânsului. Nu au făcut nici pe departe ceea ce se aşteptau timişorenii. Ici-colo câte un parc, mai un consiliu de cartier, încă vreo două-trei foraje, mai un trotuar. E, totuşi, prea puţin. N-a făcut mai nimic pentru oamenii foarte activi ai Timişoarei. Majoritatea investitorilor dau de piedici în primărie. Li se pun beţe în roate. Li se refuză proiecte viabile. Echipa Ciuhandu nu are viziune. Nu a făcut nimic pentru a fluidiza traficul rutier, sufocant. Nu a construit niciun pasaj. Nu a făcut parcări. A pus beţe în roate aproape tuturor proiectelor de mari parcări subterane şi supraterane. În schimb îi amendează pe timişoreni că parchează aiurea. Păi, unde să parcăm, domnilor? Se chinuie cu pasajul din Calea Şagului de prea mult timp. Nu a făcut mai nimic pentru sportul timişorean. Nu are forţa să mişte lucrurile mai bine şi mai repede. Liderul acestei echipe obosite şi plafonate se vaită mereu că Bucureştiul îi pune frâne. Acest fel de text mai prinde doar la fraieri. Dar cine împiedică primăria să absoarbă fonduri europene? În timp ce primarul din Dudeştii Noi are proiecte aprobate în valoare de 15 milioane de euro, Primăria Timişoara are zero euro atraşi. Jenant. Sunt multe altele de spus şi le vom spune. Şi toate ne fac să-i cerem – respectuos, dar şi impetuos – domnului primar să nu mai candideze. Nu mai are nimic nou (şi bun) de oferit acestui oraş.
