Anul acesta, în premieră, Degianski a decis să facă un experiment prin care să îmbine agricultură și silvicultura.
El a explicat că agrosilvicultura nu a inventat-o el, dar este încântat să o aplice în fermă. Agrosilvicultura se practică în țările nordice, nord-vestice de mulți ani.
“E primul an când urmez acest experiment care va fi de lungă durată și voi vedea care vor fi rezultatele concrete cu adevărat, abia după 15 ani de cercetare, studii și analize. Atunci, voi trage concluziile reale”, a spus tânărul fermier.
Agrosilvicultura va fi monitorizată cu atenție an de an pentru a se constata cu exactitate care sunt avantajele și dezavantajele.
Cum i-a venit ideea de a aplica acest experiment în ferma pe care o administrează?
Degianski a explicat că el studiază foarte mult literatura agricolă, urmărește multe studii care se fac în lume despre agricultură, iar mijlocul cel mai facil este telefonul smart. El nu stă pe telefon și se uită pe facebook sau pe youtube. Telefonul reprezintă o parte din munca fermierului modern, pe el își face planurile de cultură, pe telefon își face plățile și documentările.
“Telefonul este o sursă inepuizabilă de informații pentru mine. Urmăresc și filme documentare despre agricultură, chiar când mă aflu pe câmp și am o fereastră de timp, mai ales că există atâta informație extraordinară de utilă la un clip distanță”, a spus Degianski.
Documetându-se permanent și aflând multe despre agrosilvicultură, fiind și un agronom pasionat de meserie, și-a zis că trebuie să încerce și acest experiment de care a citit foarte mult. Inclusiv tractorul autonom pe care l-a adus în fermă și mașina de erbicidat de la Agrifac cu tehnologie spot spray pe care a cumpărat-o recent tot de pe telefonul mobil aflase. Omul s-a documentat foarte mult și despre necesitatea irigațiilor și desecărilor într-o fermă și cum pot fi aceste aplicate. Și a învățat foarte multe din practică. Alexander susține că agrosilvicultura este foarte utilă de aplicat într-o fermă. Este indicată mai ales în zonele unde există furtuni, vânturi mari care dăunează culturilor, iar eroziunea este puternică. În plus, agroservicultura reușește să rupă și din monotonia câmpului, aducând armonie vizuală.
Cum se aplică agrosilvicultura?
Degianski a îngrădit o parcelă mai mare cu perdele forestiere nu chiar late, de două-trei rânduri de arbori, iar între acestea perdele a format parcele mai mici ca părți ale parcelei mari cu rotația și asolamentul propriu. Asta dacă vrei să practici agrosilvicultura pe o singură parcelă. Dacă agrosilvicultura ți-e integrată pe toată fermă, atunci pe toate sub-parcelele poate să existe aceeași cultură.
Degianski a aplicat acest experiment pe 25 de hectare pe care a însămânțat lucernă, porumb și floarea soarelui. Două parcele cu porumb, două cu grâu, două cu floare soarelui și o parcelă cu lucernă.
Care ar fi avantajele?
Fermierul spune că acestea sunt evidente: protecție împotriva furtunilor, vânturilor în anotimpul cald și a viscolelor iarna.
“Așteptăm să vedem și dacă presiunea este mai mică din punct de vedere al bolilor și dăunătorilor, dat fiind că insectele se pot bloca în aceste bariere de arbori și nu mai pot zbura cu ușurință de la o cultură la alta”, este de părere tânărul fermierul.
Mai mult rădăcinile arborilor pot atrage apa către suprafață, deși nu se poate spune că e ceva cu totul deosebit, că se poate face minuni din acest punct de vedere. Evident că plantele beneficiază și de umbra arborilor în perioada intense de arșiță extremă și pot chiar atrage ploile. Sunt câteva avantaje și nu în ultimul rând câmpul arată și mai spectaculos.
“Dacă am înființat agrosilvicultura în 2024, cel puțin 15 ani o voi practica. Ar fi culmea ca acuma să renunț la experiment. Asta nu voi face. Este un proiect de minim 15 ani”, a spus Degianski.
În ferma Forest and Biomass din Giulvăz pe care el o administrează, plopii energetici reprezintă o componentă de cultură perenă.
“De aceea există și o cultură multianuală, lucerna, o componentă proteică, soia, dar și porumb, grâu, floarea soarelui sau rapiță care toate intră într-un asolament. De aceea avem și plopi. Aici experimentăm în acest asolament”, a concluzionat Alexander Degianski.
Comentarii
comentarii
