Acas─â Economic Un pariu pierdut

Un pariu pierdut

397
DISTRIBUIȚI

Dup─â cum este cunoscut, economia Rom├óniei se afl─â de doi ani ├«n c─âdere liber─â. Cele mai drmatice efecte ale acestui fenomen sunt binecunoscute: comprimarea accentuat─â a produsului intern brut (- 7,1% ├«n 2009 ┼či -1,5% ├«n prima jum─âtate a acestui an), diminuarea cu 611.000 a num─ârului de salaria┼úi ┼či reducerea ├«n medie cu cel putin 15% a valorii reale a salariilor. F─âr─â ├«ndoial─â, toate aceste amput─âri au determinat o cre┼čtere accentuat─â a entropieie economice, sociale ┼či politice,entropie care era suficient de mare ┼či ├«nainte de declan┼čarea actualului declin economic al Rom├óniei. Cu toate acestea, sc─âderea accentuat─â a nivelului de trai, ineficacitatea endemic─â a institu┼úiilor politice ┼či alienarea generalizat─â reprezint─â, c─â s─â spun a┼ča, riscuri de ┼úar─â cu mult mai mici comparativ cu riscul de faliment valutar al Rom├óniei. De┼či opinia public─â intern─â ┼či interna┼úional─â nu pare preocupat─â de riscul ca Rom├ónia s─â devin─â la un moment nu prea ├«ndep─ârtat insolvabil─â din punct de vedere valutar, acest risc a crescut ├«n mod asimptotic ├«n ultimii doi ani ┼či continu─â s─â creasc─â ├«n acela┼či mod ├«n fiecare zi. De ce? R─âspunsul la aceast─â ├«ntrebare nu este dificil: pentru c─â ├«n ultimii cinci ani rom├ónii, ca ┼či comunitate statal─â, au ├«mprumutat din str─âin─âtate prea mul┼úi bani pentru finan┼úarea ├«n mod nesustenabil a unor importuri pantagruelice de bunuri ┼či servicii. Ori, luxul, l─âcomia, domnia ┼či prostia implic─â ├«n mod inevitabil costuri ┼či riscuri dramatice. Din acest motiv, datoria extern─â total─â a Rom├óniei a crescut ├«n perioada decembrie 2004 – august 2010 de la 21,5 la 87,76 miliarde de euro. Desigur, exist─â mul┼úi pseudoanali┼čti care, din credulitate sau din interes, sus┼úin c─â actualul nivel al ├«ndator─ârii externe pe termen mediu ┼či lung a Rom├óniei (60% din produsul intern brut) nu este at├ót de mare ├«nc├ót s─â genereze cu o probabilitate suficient de mare un risc valutar major. Tot acest cor de laudatores invoc─â exemplul Greciei care are, ├«ntradev─âr, un nivel al ├«ndator─ârii externe cu mult mai mare dec├ót al Rom├óniei. Numai c─â Rom├ónia, spre deosebire de Grecia, nu face parte din Zona Euro. Iar ├«n Zona Euro exist─â o rezerv─â valutar─â suficient de mare pentru contracararea riscului de insolven┼ú─â al statelor afectate de acest risc (Grecia, Irlanda, Spania, Portugalia, Italia). ├Än cazul Rom├óniei, ├«ns─â, iscul de insolven┼ú─â extern─â este imens din urm─âtoarele motive: nivelul nesustenabil al cash flow-ului valutar ┼či penuria acut─â de creditori ┼či de resurse financiare la nivel global. ├Äntr-adev─âr, ├«n primele opt luni din acest an principalele pl─â┼úi valutare ale Rom├óniei au totalizat 27,91 miliarde de euro (14,395 miliarde de euro pentru serviciul datoriei pe termen scurt; 9,152 miliarde de euro pentru serviciul datoriei pe termen mediu ┼či lung ┼či 4,363 miliarde de euro pentru plata deficitului comercial), ├«n timp ce inputurile valutare aferente investi┼úiilor str─âine directe ┼či altor surse (printre care ┼či banii trimi┼či de rom├ónii care lucreaz─â ├«n sr─âin─âtate) au totalizat doar 2,362 miliarde de euro. Evident, aceste cash flow negativ de 25,548 miliarde de euro a fost finan┼úat prin ├«ndatorare extern─â pe diferite termene ┼či prin utilizarea rezervei valutare a BNR. ┼óin├ónd cont de faptul c─â serviciul datoriei externe pe termen scurt (ramburs─âri ┼či dob├ónzi) a fost finan┼úat prin credite pe termen scurt, rezult─â c─â deficitul comercial din primele opt luni ┼či serviciul datoriei externe pe termen mediu ┼či lung (13,515 miliarde de euro) au fost finan┼úate din urm─âtoarele surse: credite pe termen mediu ┼či lung de la FMI ┼či UE, investi┼úii str─âine directe, inputuri valutare conjuncturale ┼či rezerva valutar─â a BNR. ├Än aceste condi┼úii, rezult─â c─â deficitul valutar anual al Rom├óniei dterminat de serviciul datoriei externe pe termen mediu ┼či lung, respectiv de deficitul comercial a atins deja un nivel nesustenabil: aproximativ 20 de miliarde de euro. De ce este nesustenabil acest nivel al deficitului valutar? ├Än primul r├ónd pentru c─â este foarte mare (17% din produsul intern brut). ├Än al doilea r├ónd, acest deficit a crescut de la un an la altul, dar mai ales ├«n ultimii ani. ├Än sf├ór┼čit, acest deficit nu poate fi finan┼úat dec├ót ├«n mic─â m─âsur─â (20%) prin pasive stabile (investi┼úiile str─âine directe).
Cu alte cuvinte, deficitului valutar al Rom├óniei determinat de deficitul commercial ┼či de serviciul datoriei externe pe termen mediu ┼či lung a devenit ├«n acest moment at├ót de mare ├«nc├ót nu mai poate fi finan┼úat dec├ót prin ├«ndatorare suplimentar─â pe termen mediu ┼či lung. Noi datorii, deci, pentru plata vechilor datorii. Exist─â, oare, solu┼úii de evitare a acestei regresii vicioase? Din p─âcate, situa┼úia economic─â a Rom├óniei s-a deteriorat at├ót de tare, iar sansele de redresare economic─â s-au diminuat at├ót de mult, ├«nc├ót probabilitatea unui faliment valutar a devenit ├«n acest moment extreme de mare. Ca s─â spun a┼ča, cei care vor paria c─â Rom├ónia va putea evita un iminent colaps valutar vor pierde aproape cert acest pariu. Trist, dar adev─ârat!

Comentarii

comentarii