Atelierul de informare de la „Casa cu Ax de fier” – petrecut ieri, de la ora 17.00, în clădirea Brătianu din Piaţa I.C. Brătianu Nr.1 de lângă Biserica Lutherană a Timişoarei, a captat atenţia a circa 20 de persoane, din nefericire puţini preocupaţi de o problemă atât de actuală şi de spinoasă.
Organizatorii şi-au propus să abordeze principalele cauze ale degradării unei clădiri istoricei –aşa după cum a informat inginerul Dan Marius Pascariu, specialist atestat de Ministerul Culturii.
Întâlnirea a fost deschisă de prezentarea ing. Sevastian Susaru, care s-a referit la restaurarea faţadelor istorice, ce trebuie evitat, dar şi etape din metodologie în demersuri, asigurarea fondurilor, precum şi legislaţia în vigoare privind efectuarea lucrărilor, ce trebuie făcut, pas cu pas, de către beneficiarii imobilului propus pentru restaurare, dar şi de către proiectant şi cel care efectuează lucrarea. Arhitecţi, experţi, verificatori toţi sunt deopotrivă responsabili.
„Trebuie să ne mobilizăm pentru un scop comun, instituţii publice, societatea civilă, ONG-uri, autorităţi. Vrem să creem un concept general privind restaurarea în Timişoara, prin conştientizarea populaţiei, prin conştientizarea altor factori implicaţi, prezentând atât probleme, cât şi posibile soluţii. Probleme sunt punctuale. Dacă celelate două ateliere au fost doar strict de informare asupra problemelor generale, atelierul de acum îl abordăm şi din perspectiva faptului că Timişoara va fi capitală culturală europeană. La întâlnirea de astăzi, eu vreau să aduc o serie de probleme mai aproape de subiect, vorbesc despre cauzele degradării în construcţii, posibile soluţii. Nu se poate aplica aceeaşi regulă la toate clădirile. Fiecare clădire are specificul ei, poate alte cauze, din punct de vedere structural, arhitectural, şi vorbesc din experienţa pe care am acumulat-o. Am avut ocazia… sau şansa de a lucra pe Sibiu –capitală culturală europeană, în perioada 2004 – 2007, tot pe pregătirea unor clădiri, pe restaurarea spaţiilor publice, iar experienţa în domeniu o am de aproape 20 de ani. Am lucrat pe mai mult de 200 de şantiere de restaurare din ţară, am colaborat cu specialişti din străinătate, am lucrat, o perioadă, şi pentru Ministerul Culturii, fiind angajat pe perioada anului 2005. Şi-am lucrat chiar şi pe şantiere sau situri UNESCO, cele puţine pe care le avem în ţară, dar am avut ocazia asta. Sânt timişorean, dar, din păcate, am lucrat mai mult în afara judeţului. Din multe puncte de vedere, Timişoara este mult mai bine decât Sibiul, la spaţii publice, locuri unde se pot desfăşura evenimente culturale. Şi cred că suntem de două ori mai mulţi locuitori decât populaţia din Sibiu. Dar, referitor la 2021, asistăm la un fenomen care cred că nu este benefic pentru oraş: depopularea centrului. Deci, centrul a devenit un spaţiu public care este gestionat de agenţi economici şi de administraţia publică. Populaţie nu mai există decât foarte puţină, din păcate. Ceea ce nu cred că este normal. Un oraş trebuie să fie viu prin oamenii care locuiesc în el, nu prin firme. Adică transformăm centrul istoric într-un parc industrial sau un mediu pur comercial.” – este de părere ing. Marius Dan Pascariu.
Prin astfel de ateliere se urmăreşte consilierea pragmatică şi conştientizarea populaţiei cu specialişti în domeniu, despre starea oraşului, la capitolul clădiri şi patrimoniu.
