Podul de la Maria din Timişoara rămâne unul dintre cele mai aglomerate puncte din traficul timişorean. Când e ceasul de mers la şcoală sau la serviciu şi trebuie să treci pe-acolo, cu maşina sau cu tramvaiul, începe durerea. Haosul e la el acasă: maşinile stau bara-n bară să prindă cât mai repede un semafor pe verde, tramvaiul, chiar dacă ar trebui să aibă şinele libere sunt ocupate de maşini, iar cireaşa de pe tort este că de-o vreme şoferii pot lua şi curba la stânga după trecerea podului, pe Splaiul Tudor Vladimirescu, spre Universitatea de Vest. La mijloc sunt prinşi şi pietonii care abia reuşesc să traverseze fără să fie atinşi sau fugăriţi de vreo maşină. Aceasta-i Timişoara veche, cu străzi înguste sau, în orice caz, făcute pentru o anumită perioadă, când autoturismul era doar pentru anumite buzunare. Poate că unele schimbări pe malurile Canalului Bega ar mai fluidifica transportul. La un moment dat, primarul Robu vorbea despre cruţarea Podului de la Maria de tramvaie, acestea urmând să aibă alte trasee. Respectiv, tramvaiele cu traseu spre actualul centru (nr.1) să aibă traseul de la Gara de Nord pe bulevardul Republicii, paralel cu liniile de cale ferată, până la Spitalul de Copii, iar celelalte, prin Piaţa Maria şi apoi Bălcescu, continuându-şi traseul, respectiv, cele spre Freidorf, pe actualul traseu. Astfel, Podul de la Maria s-ar elibera de tramvaie, dar rămâne traficul auto destul de aglomerat.
O idee lansată de mai mulţi şoferi timişoreni ar fi ca pe marginea Canalului Bega, paralel cu Splaiul Tudor Vladimirescu, dar pe partea cu Parcul Ciorilor/al Catedralei să se construiască o arteră de circulaţie auto (între Podul de pe Mihai Viteazul şi Podul Maria), iar acesta să fie conectat şi la subpasajul din apropierea Catedralei. Ce zice Primăria, ar fi posibil şi util?
