Semicentenarul Coralei feminine Carmina Dacica — dirijată de muziciana Flora Toth — a fost sărbătorit cum se cuvine de o sală de concerte plină, cu un public avizat şi foarte cald, în duminică seară, la Colegiul Naţional de Artă „Ion Vidu”, din Timişoara.
Un astfel de jubileu merita a fi pus în valoare cu strălucire, de aceea Casa de cultură a municipiului, Primăria timişoreană şi Inspectoratul Şcolar Judeţean şi-au dat mâna, astfel încât prestigioasa formaţie sărbătorită şi oaspeţii acesteia, cei 32 de componenţi ai Corului mixt al Mişcării Progresiste din Larnaca (Cipru) să-şi simtă eforturile artistice răsplătite frumos.
Înfiinţat în anul 1964, de către regretatul maestru Mircea Idvoreanu (la, început, ca un cor mixt), condus, apoi, de Damian Vulpe, de Marius Tănăsescu, iar, de peste două decenii, de către inimoasa profesoară Flora Toth, corul pe voci egale CARMINA DACICA este una din preţioasele embleme ale urbei florilor, fiind un mesager de valoare al artei corale româneşti în lume.
Concertul a entuziasmat publicul prin repertoriul de mare bogăţie şi frumuseţe (a inclus piese compuse de Felix Mendelsohn-Bartoldy, Ion Vidu, Mikis Teodorakis, Guilelm Şorban, Vasile Popovici, Vasile Spătărelu, Gheorghe Danga, fermecătoare piese folclorice româneşti şi cipriote etc.), prin măiestria interpretativă indiscutabilă, prin prietenia sinceră ce leagă, deja de un deceniu, aceste două formaţii artistice.
Întrebând-o pe Nina Ceranu despre doamna Aluniţa Cula Macri, una din sopranele, care şi-a început cariera fiind componentă a coralei CARMINA DACICA, continuând-o în corul-oaspete din seara aceasta, am primit un răspuns antologic. Reproduc aidoma:
‒ Nina, Aluniţa ce e aromâncă ori dacoromâncă, pentru că e formidabilă?
‒ Olteancă!
‒ Bine, bine, olteancă, pricep, dar e de origine aromânească, ambele nume de familie (al părinţilor, al soţului) fiind aromâneşti…
‒ Asta da. Că şi eu mă trag din alde Manofu, tot aromâni, de pe partea mamei.
De altminteri, şi dirijorul Maryos Lisandrou, pianista Dora Eftimiou, mai mulţi componenţi ai corului cipriot sunt de origine aromânească. Vă imaginaţi, cred, bucuria scriitorului Victor Enache (venit într-un suflet de la meciul deziluzionant, spunea, al lui POLI cu CEAHLĂUL, spre a vorbi cu rubedeniile venite din inima Mediteranei), care ne va fi gazdă în 17 mai, la Dudeşti, la o sărbătoare aromânească mult aşteptată!
Felicitări, viaţă lungă şi împlinită artiştilor!
