Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a declarat, vineri, 4 februarie, că a înaintat comisarului european pentru Sănătate şi Protecţia Consumatorilor, John Dalli, poziţia comună a mediului Academic din România – Academia Română şi Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu Siseşti” – cu privirea la cultivarea plantelor modificate genetic.
“Din experienţa mea, cei care adoptă o atitudine reticentă faţă de produsele biotehnologiei moderne sau le resping de-a dreptul nu au ca bază o documentare ştiinţifică, ci doar opinii formate din frânturi de argumente servite de alţii şi o lipsă de cunoaştere. De cele mai multe ori, aceştia nu cunosc faptul că există deja o istorie de cultivare şi consum a plantelor obţinute prin metode superioare de ameliorare a plantelor, lipsită de evenimente negative”, a precizat Tabără. Introducerea în cultură a soiei modificate genetic are ca principali beneficiari crescătorii de animale, fermierii şi cetăţenii consumatori de alimente. Potenţialul agricol al României în asigurarea proteinei vegetale, a hranei pentru animale şi a oamenilor a scăzut dramatic în 2007, odată cu aderarea României la UE şi obligativitatea eliminării acestei plante din sistemul de culturi agricole. Totuşi, ţara noastră a devenit importator net de soia şi şroturi de soia, din ţări în care se cultivă cu preponderenţă soia modificată genetic. Aşadar, din acest punct de vedere, România a devenit doar piaţă de desfacere, nu şi producător. “Reintroducerea culturii de soia modificată genetic, cultivată cu succes în România până în 2007, este cerinţa majorităţii fermierilor români”, a precizat ministrul Agriculturii.
