“Securitatea alimentară, furnizarea de alimente superioare calitativ, protejarea mediului, diversitatea spaţiului rural prin dezvoltarea activităţilor non–agricole, menţinerea echilibrului teritorial prin ameliorarea condiţiilor de trai din spaţiul rural – acestea sunt marile provocări la care agricultura şi spaţiul rural din statele membre UE trebuie să facă faţă”, a precizat Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Şansa…
Tabără susţine că această Comunicare a Comisiei privind Politica Agricolă Comună (PAC) 2014 – 2020, prezentată de către Dacian Cioloş, comisarul european pentru agricultură, ca fiind un răspuns competent şi ferm la multitudinea de provocări ale viitorului. Totodată, obiectivele şi instrumentele menţionate în comunicare încearcă să răspundă cât mai bine nevoii de integrare a specificului naţional în arhitectura politicii agricole comune. Documentul prezentat de către Comisia privind PAC răspunde şi Declaraţiei comune a statelor din Grupul de la Vişegrad, plus România şi Bulgaria, semnată la Bratislava. Cum România are pentru, prima dată, şansa să se exprime ca stat membru cu drepturi depline în elaborarea PAC, comunicarea susţinută de Cioloş este considerată de ministrul Tabără ca fiind un moment important, ce trebuie să marcheze începutul unei acţiuni coerente şi concertate la nivelul instituţiilor din România, a partenerilor din mediul privat agricol, precum şi a altor actori din mediul rural.
Fermierii au nevoie de sprijin
“Fermierii români au nevoie de un sprijin direct consistent şi pe viitor. Totodată, menţinerea diferenţelor existente la nivelul plăţilor directe între statele membre UE nu mai poate fi justificată, atât timp cât asemenea diferenţe afectează nivelul de competitivitate al produselor agricole pe piaţa unică. În plus, viitorul PAC trebuie să aducă o mai mare responsabilizare asupra modului în care se cheltuiesc banii publici europeni, prin concentrarea plăţilor pe suprafaţă doar asupra terenurilor cultivate şi a plăţilor din sectorul zootehnic, doar asupra animalelor existente în ferme, în anul pentru care se face plata”, a spus Tabără. Pilonul I al PAC ar trebui să acopere plăţile compensatorii pentru zonele defavorizate agricol şi plăţile de agromediu, contribuind astfel la prevenirea abandonării terenurilor agricole şi la recompensarea avantajelor aduse mediului înconjurător prin practicile agricole extensive.
