.jpg)
Aradul cultural 2012 este marcat, în luna noiembrie, de două evenimente istorice excepţionale: împlinirea a două secole de la înfiinţarea Preparandiei din Arad (1812 – 2012) şi 150 de ani de la naşterea marelui patriot şi om de cultură Vasile Goldiş (1862 – 1934) – patronul spiritual al Universităţii noastre. Cu prilejul acestor manifestări, am susţinut la Academia Română, în cadrul Sesiunii Anuale de Comunicări Ştiinţifice, din 23 octombrie 2012, comunicarea Contribuţia lui Vasile Goldiş la dezvoltarea învăţământului superior românesc, iar în revista „Studii şi Comunicări”, vol. V/2012, a Academiei Române, lucrarea Vasile Goldiş, Părintele naţiunii române – 150 de ani de la naştere, în care este prezentată activitatea didactică a lui Vasile Goldiş (1886-1901); activitatea jurnalistică a lui Vasile Goldiş – la Concordia şi „Românul”; Goldiş şi ASTRA – în calitatea sa de preşedinte (1923-1932); Goldiş, corespondenţe cu personalităţi ale timpului (Ciorogariu, Averescu, Pipoş). Prin întreaga sa operă, Vasile Goldiş poate sluji celor tineri ca exemplu viu de dăruire pentru neamul nostru şi cultura românească. În cadrul Sesiunii Ştiinţifice de Toamnă „Ştiinţa şi Filosofia Vieţii” susţinută la Arad în perioada 18-20 octombrie 2012, de către Academia Oamenilor de Ştiinţă din România, în colaborarea cu Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, a fost prezentată comunicarea cu privire la personalitatea lui Vasile Goldiş: activitatea didactică, corifeu al Marii Uniri, membru al Academiei Române şi spirit vizionar al Europei Unite. Toate acestea confirmă rolul politic european de mare anvergură, jucat în epocă de Vasile Goldiş, influenţa sa pozitivă asupra mişcării de idei contemporane. El a fost un reprezentant al sufletului românesc, o voce distinct românească în mişcarea politică şi de idei din Europa.
Lupta lui Vasile Goldiş pentru drepturi naţionale şi sociale
Pe fondul activităţii politice a lui Vasile Goldiş pentru eliberarea naţională a românilor din Transilvania şi înfăptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, o preocupare permanentă a fost şi eliberarea socială, cu un accent deosebit pe ţărănimea română exploatată nemilos de nedreapta orânduire a imperiului austro-ungar. Această luptă pentru drepturi sociale ale ţărănimii române avea să înceapă încă din anul 1906, când Vasile Goldiş făcea parte din Parlamentul de la Budapesta, militând pentru dreptatea socială, până după Unire. Cuvântul lui Vasile Goldiş, din vara anului 1906, din Parlamentul maghiar, dovedeşte că pentru deputaţii arădeni lupta de eliberare naţională se fundamenta pe principii, era purtată nu numai cu fermitate şi curaj, ci şi cu multă înţelepciune politică. Vasile Goldiş, cunoscut până acum ca om de şcoală şi gazetar, se afirma ca un om politic cu un orizont larg şi vederi democratice. Vasile Goldiş a fost omul providenţial care a redactat Declaraţia de la Oradea a Consiliului Naţional Român, precum şi cunoscutele manifeste Către naţiunea română şi Către popoarele lumii, cel care a rostit Cuvântarea Solemnă, încheiată cu proiectul de Rezoluţie prin care se decreta la Alba Iulia , la 1 Decembrie 1918, unirea tuturor teritoriilor intercarpatice locuite de români. La 1 Decembrie 1918, Vasile Goldiş prezintă în faţa Marii Adunări Naţionale, întrunită la Alba Iulia, Cuvântarea Solemnă şi festivă la finalul căreia a prezentat Rezoluţia Adunării care, în cele 9 puncte ale ei, prezintă alături de ideea Unirii, pronunţată clar şi răspicat, principiile fundamentale ale alcătuirii noului stat – deplina libertate naţională şi drepturi egale naţionalităţilor conlocuitoare, egală îndreptăţire şi deplină libertate pentru toate confesiunile, regim curat democratic în toate domeniile vieţii publice cu vot universal, egal, direct şi secret de la 21 de ani, libertatea presei, de asociere şi întrunire, reforma agrară radicală, drepturi şi avantaje pentru muncitori la fel cu ale muncitorilor din ţările industriale avansate din apus. În perioada interbelică, Vasile Goldiş s-a manifestat pentru asigurarea păcii şi securităţii în Europa şi în lume. El respinge violenţa, folosirea forţei în relaţiile internaţionale. „Cei mai puternici oameni din lume, afirmă Vasile Goldiş în lucrarea sa Duhul Adevărului, din 1900, au fost cei care au luptat pentru fericire şi pentru iubire între oameni”. Sunt actuale şi astăzi ideile susţinute de Vasile Goldiş privind: organizarea de şcoli pentru popor, apărarea drepturilor omului, necesitatea pluralismului politic, votul universal, libertatea religioasă etc., având şi o viziune modernă asupra organizării muncii în agricultură, îmbrăţişând ideea cooperatistă, intens propagată în Europa timpului său. Pentru meritele sale excepţionale, consemnate în cărţile de istorie, Vasile Goldiş avea să devină în anul 1919 membru al Academiei Române. Astăzi, opera academicianului Vasile Goldiş îşi are un binemeritat loc de păstrare şi cercetare în cadrul inestimabilului fond de carte al marii Biblioteci a Academiei Române. Datorită existenţei unui mare număr de documente şi manuscrise ale lui Vasile Goldiş, care încă nu au fost studiate, conducerea Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” din Arad a aprobat înfiinţarea, sub patronajul Academiei Române, a Centrului de istorie şi Studii Culturale „Vasile Goldiş”, având ca obiectiv editorial de tipărire: Vasile Goldiş OPERE – care să cuprindă scrieri şi lucrări originale ale lui Vasile Goldiş; corespondenţa lui Vasile Goldiş; o bibliografie cu studiile publicate despre viaţa şi opera lui Vasile Goldiş. Prin viaţa, opera şi activitatea sa politică şi culturală, Vasile Goldiş şi-a înscris pentru totdeauna numele cu litere de aur în cartea de istorie a neamului, constituind pentru contemporani şi posteritate un reper moral fundamental, iar pentru Europa Unită un model de gândire politică ce pune mai presus valorile universale ale democraţiei.
Prof. univ. dr. Aurel ARDELEAN
Preşedintele Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” din Arad,
Rector fondator
