“Administraţia oraşului înţelege greşit ideea de protecţie a mediului şi a plantelor şi a scăpat complet de sub control vegetaţia”, spune omul de afaceri timişorean Emil Cristescu
Cunoscută cândva ca „Oraşul Parcurilor”, Timişoara este, în prezent, departe de imaginea de altădată. Referindu-ne la partea verde a oraşului, atât de necesară într-o urbe sufocată de betoane, vegetaţia poate deveni, în anumite cazuri, dintr-un element pozitiv, unul care aduce deservicii cetăţenilor, dacă este scăpată de sub control. Sunt voci care spun că există situaţii în Timişoara în care plantele mai mult încurcă decât înfrumuseţează. „Administraţia oraşului înţelege greşit ideea de protecţie a mediului şi a plantelor şi a scăpat complet de sub control vegetaţia. (…) Pentru a avea un oraş cu aspect ordonat, administraţia trebuie să înţeleagă că plantele şi copacii din oraş nu sunt un scop în sine, ci trebuie controlate ferm, în aşa fel încât să fie utile locuitorilor oraşului şi să contribuie la o imagine ordonată a acestuia”, spune omul de afaceri timişorean Emil Cristescu, vicepreşedinte al Bega Grup. De la copaci netoaletaţi, care maschează monumente istorice ale oraşului, la plante care au scăpat de sub control, există numeroase probleme privind vegetaţia din Timişoara, consideră Emil Cristescu. Contactat telefonic şi întrebat în legătură cu eventualele plante a căror dezvoltare a scăpat de sub control, Vasile Ciupa, directorul Direcţiei de Mediu a Primăriei Timişoara, a spus că nu are nimic de declarat până nu discută cu autorii declaraţilor făcute în acest sens, pentru a i se explica ce înseamnă “plante scăpate de sub control”. Apoi a închis telefonul. “Întotdeauna, orice ar face o administraţie, nu va reuşi să mulţumească pe toată lumea. Într-adevăr, există şi nemulţumiţi. Într-adevăr, există multe lucruri care ar putea să fie făcute în plus. Nimeni nu zice că suntem perfecţi, dar ne străduim. Însă a vorbi despre un aspect de junglă şi despre faptul că vegetaţia a fost complet scăpată de sub control, mi se pare exagerat, în condiţiile în care în toate sondajele pe care le avem, timişorenii sunt cei care spun că cel mai mulţumiţi sunt de parcuri şi spaţiile verzi”, spune Flavius Boncea, purtătorul de cuvânt al Primăriei Timişoara.
Clădiri istorice ascunse după copaci
“Copacii ornamentali, netunşi la timp, au ajuns la dimensiunea unor arbori din pădure şi acoperă complet clădirile istorice ale oraşului, cu care ar trebui să ne mândrim. Cea mai veche construcţie din oraş – Castelul Huniade, sediul Muzeului Banatului-, este acoperită complet de o junglă de vegetaţie asemenea templului Angkor Vat. La fel Casa Armatei sau primăria veche”, spune Emil Cristescu. În luna mai a acestui an, şi consilierul local democrat-liberal Simion Moşiu atrăgea atenţia asupra acestui aspect, propunând, în cadrul întâlnirii Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară “Polul de creştere Timişoara”, ca vechea clădire a Muzeului Banatului să fie scoasă de după perdeaua verde creată de copaci. Moşiu explica faptul că doar doi dintre copacii de acolo sunt plantaţi la începutul secolului trecut, astfel că se justifică păstrarea lor, ceilalţi crescând aiurea, necontrolat. Reprezentanţii Primăriei Timişoara spuneau atunci că există un proiect pentru reabilitarea Corso-ului timişoarean, în care este prevăzută şi toaletarea copacilor respectivi. “Legea nu este foarte permisivă în privinţa tăierii arborilor şi poate că este mai bine că e aşa. În faţa Muzeului Banatului există şi arbori protejaţi de lege. (…) Există specialişti în cadrul Direcţiei de Mediu care sunt în măsură să decidă soarta copacilor. Să-i lăsăm pe specialişti să se ocupe”, a declarat viceprimarul Timişoarei, Adrian Orza, cel care are în subordine Direcţia de Mediu din cadrul primăriei.
“Parcurile au început să semene cu nişte păduri, în care copacii au întâietate faţă de oameni”
Faptul că există, în unele parcuri, copaci şi tufe neîngrijite şi plante crescute natural, necontrolat, face ca imaginea parcurilor Timişoarei să nu mai fie cea care cândva crea un renume Timişoarei. “Alţi copaci, răsăriţi natural, fără să-i fi plantat nimeni, sunt protejaţi ca un mare patrimoniu, în loc să fie tăiaţi. De aceea, parcurile au început să semene cu nişte păduri în care copacii au întâietate faţă de oameni. Parcurile sunt gândite de primărie pentru protecţia plantelor şi nu în folosul locuitorilor oraşului”, consideră Emil Cristescu. “Avem unele parcuri nou create, în care vegetaţia nu are cum să fie scăpată de sub control. În plus, toţi arborii din Timişoara sunt număraţi şi inventariaţi. Există un cadastru verde, astfel că se ştie exact ce copaci există”, spune viceprimarul Adrian Orza. “Nu ştiu care parcuri au început să semene cu "păduri". Dacă vă plimbaţi prin parcurile Timişoarei, cred că este vizibil în fiecare ce lucrări s-au făcut în ultimii ani. Există copaci care sunt tunşi, există copaci care sunt tăiaţi, există şi copaci care sunt protejaţi. Iar faptul că un copac a răsărit natural nu este un motiv să fie tăiat. Trebuie să contrazic şi afirmaţia că parcurile sunt gândite pentru protecţia plantelor şi nu în folosul locuitorilor oraşului – dimpotrivă, parcurile sunt gândite atât pentru locuitorii oraşului, cât şi pentru plante. Aşa este în orice ţară civilizată”, explică Flavius Boncea, purtătorul de cuvânt al Primăriei Timişoara. Emil Cristescu aminteşte şi de o iniţiativă mai veche a sa, prin care cerea deschiderea Parcului Botanic pentru circulaţia timişorenilor: “La propunerea pe care am făcut-o primarului Ciuhandu, să deschidă circulaţia prin Parcul Botanic, pentru pietonii care vin din Calea Aradului, spre centru, mi s-a răspuns că nu e posibil, pentru că se vor fura plantele din parc. Deci, în opinia primarului, plantele sunt mai importante decât cetăţenii oraşului”. “Da, plantele sunt mai importante decât acei cetăţeni care nu dau dovadă de un minim de civilizaţie şi care, din păcate, există şi în Timişoara. Ne confruntăm săptămânal cu zeci de cazuri de plante furate, distruse, de coşuri de gunoi sau bănci rupte. Din păcate, unii dintre noi mai au un drum lung până la ceea ce se numeşte civilizaţie. În plus, Parcul Botanic este o arie protejată – nu poate să aibă statutul unui parc oarecare din oraş”, declară purtătorul de cuvânt al primăriei.
