Acasă Actualitate Vernisajul unei inedite expoziții, în Săptămâna Luminată: „Personalități, publiciști și artiști plastici...

Vernisajul unei inedite expoziții, în Săptămâna Luminată: „Personalități, publiciști și artiști plastici din Țara Făgetului”

DISTRIBUIȚI

Muzeul de Istorie și Etnografie din Făget, deschis în anul 2015, la inițiativa renumitului istoric prof. dr. Dumitru Tomoni și cu sprijinul primarului Marcel Avram, găzduiește o inedită expoziție permanentă: „Personalități, publiciști și artiști plastici din Țara Făgetului”. Vernisajul expoziției a avut loc în Marțea Albă din Săptămâna Luminată, în prezența oficialităților locale și a numeroși invitați, personalități care au lucrări expuse sau sunt legate sufletește de Făget. „Expoziția se dorește a fi un Panteon al Țării Făgetului, pentru că e greu să decupezi istoria politică și culturală a Făgetului de cea a zonei, dat fiind faptul că din secolul al XVII-lea Făgetul a devenit centrul acestei zone – Țara Făgetului, sintagmă brevetată de renumitul arheolog Radu Popa, cel care a început săpăturile arheologice la cetatea Făgetului, și care, apoi, a fost preluată și mediatizată de regretatul mitropolit Nicolae al Banatului”, ne-a mărturisit prof. dr. Dumitru Tomoni, menționând că „expoziția surprinde celei mai semnificative momente din istoria național-culturală a zonei Făgetului și a fost concepută pentru a putea valorifica spațiul existent în două calupuri”.

Cu ajutorul a 50 de panouri, ce însumează peste 600 de foto-documente, este prezentată viața și activitatea a 24 de personalități care au avut un rol foarte important ân istoria politică și culturală a acestei zone: Eftimie Murgu (1805-1870), Alexandru Mocioni (1841-1909), Partenie Gruescu (1813-1873), Dionisie Păscuţiu (1825-1902), Iosif Popovici (1876-1928), Sebastian Olariu (1858-1948), Virgil Simonescu (1881-1941), George Gârda (1879-1948), Csokány Gyula (1857-1943), Dănilă Iliţiescu (1885–1958), Traian Vuia (1872-1950), Bujor Iancu (1924-1965), Victor Feneşiu (1890-1952), Titus Olariu (1896-1960), Iulia Simu (1900-1974), Sorin Titel (1935-1985), Gheorghe Iancovici (1924-1992), Ion Clopoţel (1892-1986), Ion B. Mureşianu (1914-2001), Bujor Surdu (1914-1993), Traian Iancu (1923-1997), Romulus Zaharia (1930-2006), Ioan Cipu (1925-2018) Și Petru Matusz (1956-2021).

Alte 15 panouri cuprind foto-montaje cu lucrările literare, istorice, culturale și artistice semnate de 59 de publiciști și artiști plastici legați de Țara Făgetului: Traian Babescu, Costel Balint, Ioan Bejinariu, Octavian Bindiu, Erwin Lucian Bureriu, Cornel Boteanu, Ion Căliman, Arcadie Chirșbaum, Gelu Cîmpeanu, Crișu Dascălu, Maria Defranț, Al. Dragomir Făgețeanu, Titus Dobîndă, Cornel Drinovan, Ana Dumitran, Ion Enășescu, Silvia Enășescu, Radu Georgescu, Remus Giorgioni, Florina Huzoaica, Axente Iancu, Ioan Ionaș, Maria Izgherean, Cornel Jupâneanț, Ioan Lăpugean, Caius Lăzărescu, Lică Lăzărescu, Iosif Lupulescu, Ștefan Marinconi, Ion Meda, Victorița Mihai, Lucian Mic, Ioan Gheorghe Oltean, Radu Paraschivescu, Bujor Păcurar, Ande Pătru „Făgețeanu”, Aurel Păuncu, Lia Lucia Epure Petric, C.A.V. Popescu, George Popovici, Nicolae Roman, Ion Scorobete, Nicolae Silade, Doru Sinaci, Valeriu Sîrbu, Moni Stănilă, Lenuța Szabo, Realdo Tokacs, Dumitru Tomoni, Nicolae Tudor, Ana Ursulescu, Octavian Ursulescu, Petru Ursulescu, Cornel Veselău, Elena Vidoni, Ion Vodicean, Lia Popescu și Ernest Petrovici.

„În cadrul expoziției, personalitatea cea mai bine exprimată este cea a lui Traian Vuia, dat fiind faptul că este și cea mai mediatizată personalitate a Banatului. Lui Traian Vuia i-am dedicat 75 de foto-documente reprezentând copilăria și studiile, activitatea de savant și inventator, activitatea pe tărâm social-politic, de patriot bănățean și român, precum și moștenirea pe care acesta ne-a lăsat-o. Un spațiu important i-am acordat și scriitorului Sorin Titel și pentru că o mare parte a criticii literare îl consideră cel mai mare prozator al Banatului”, a precizat prof. dr. Dumitru Tomoni. Expoziția „Personalități, publiciști și artiști plastici din Țara Făgetului” a fost realizată cu sprijinul Consiliului Județean Timiș și al Primăriei Făget. „Fondurile primite de la Consiliul Județean Timiș ne-au ajutat să achiziționăm și trei vitrine, tip muzeu, din sticlă, în care am expus, în format fizic, o parte din cărțile prezentate în foto-montaje și unde o să expunem și toată opera lui Sorin Titel”, a mai spus Tomoni. Printre cărțile expuse se află și lucrarea „Regele Mihai, un surâs care nu se vede”, scrisă de Lia Lucia Petric Epure, directoarea cotidianului regional Ziua de Vest, în care sunt prezentate și câteva întâmplări pe care Regele Mihai le-a trăit în zona Făgetului.

„Practic, expoziția încununează o muncă de 43 de ani, dat fiind faptul că primul document despre zona Făgetului, pe care l-am adunat, l-am obținut în anul 1979, când, student fiind în anul II la Facultatea de Istorie din București, am descoperit în Biblioteca Academiei Române un manuscris al lui Partenie Gruescu, primul cărturar din zona Făgetului, preot din Sintești și cronicar al Revoluției de la 1848-1849 din Banat, despre Revoluția de la 1848-1849 în părțile Făgetului. Apoi, sigur, eu am visat acest muzeu încă din anii studenției și, de aceea, oriunde m-am dus am căutat să obțin informații despre Făget. Astfel, tot în Biblioteca Academiei am descoperit colecția ziarului Gazeta Făgetului, care, din păcate, nu se mai află în nicio bibliotecă din țară și, tot în anii studenției, am fotografiat cele nouă numere, integral. Peste câțiva ani, aflându-mă la cursurile de vară ale Societății de Științe Istorice, organizate la Cluj, am descoperit, în Biblioteca Centrală Universitară, o altă publicație apărută timp de doi ani, în 1922-1923, la Făget – Școala Noastră, una din primele și puținele publicații de specialitate editate în Banat. Iar de curând am reușit să obțin, în format pdf, colecția pe patru ani a gazetei săptămânale Fageti Ujsag (Gazeta Făgetului, în limba maghiară), de la Biblioteca Szechenyi, din Budapesta. Astfel că, efectiv m-am bucurat că am putut valorifica în această expoziție peste 1.000 de foto-documente, iar în muzeu – peste 2.500-3.000 de foto-documente”, ne-a mai mărturisit prof. dr. Dumitru Tomoni.

Comentarii

comentarii