Acasă Actualitate Viața unui ameliorator, între pasiune, știință și lupta cu timpul. Eveniment agricol...

Viața unui ameliorator, între pasiune, știință și lupta cu timpul. Eveniment agricol de impact la SCDA Lovrin

DISTRIBUIȚI

Fermieri, cercetători, cadre universitare și reprezentanți ai industriei agricole s-au reunit, în 25 iunie, la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin, cu prilejul manifestării „O zi din viața unui ameliorator de plante”, organizată de SCDA Lovrin în parteneriat cu Alianța Industriei Semințelor din România (AISR).

Evenimentul, aflat la a doua ediție, a oferit participanților o incursiune rară în universul cercetării agricole, cu accent pe procesul laborios și de lungă durată al ameliorării plantelor – o muncă invizibilă pentru mulți, dar esențială pentru viitorul agriculturii.

12 ani pentru un soi nou de grâu

Conf. univ. dr. Marinel Horablaga, directorul SCDA Lovrin, a explicat publicului pașii necesari pentru obținerea unui soi nou de grâu – un proces care poate dura până la 12 ani. De la hibridări atent selectate și testări în câmp sau laborator, până la compararea culturilor pe termen lung, fiecare etapă presupune muncă migăloasă, riguroasă și continuă, indiferent de condițiile meteorologice.

„Obiectivele ameliorării trebuie gândite pentru viitor, nu pentru prezent. Dacă începem astăzi să lucrăm la un soi, el trebuie să fie valoros și peste 10–20 de ani”, a subliniat Horablaga.

Deși la SCDA Lovrin încă se folosesc metode tradiționale de ameliorare, rectorul Universității de Științele Vieții din Timișoara, prof. univ. dr. Cosmin Popescu, a pledat pentru integrarea inteligenței artificiale (AI) în procesul de cercetare agricolă. Baza de date valoroasă a stațiunii poate fi exploatată de algoritmi avansați pentru a eficientiza munca cercetătorilor și a grăbi selecția celor mai promițătoare soiuri.

„Susțin colaborarea strânsă dintre educație și cercetare. AI poate aduce plusvaloare reală în acest domeniu”, a afirmat rectorul.

Un obiectiv al cercetătorilor de la SCDA Lovrin este de a crea soiuri de grâu productive și calitative cu procent cât mai mare de proteină pentru a ieși o pâine de calitate.

“Pe lângă obiectivele clasice de productivitate și calitate trebuie să creăm soiuri cu plasticitate ecologică ridicată”, a spus Horablaga.
Va fi pus pe cercetare o tema de actualitate: influența razelor ultraviolete.
Incidența de cădere a razelor ultraviolete s-a schimbat în ultimii ani. Frunzele porumbului se răsucesc la secetă ca să nu piardă apa, asa cum face chiar în această perioadă. Trebuie să fie create soiuri și hibrizi care să nu aibă nevoie de multă apă sau coeficientul de evacotranspirație să fie mai mic.
Pe de altă parte e nevoie și de perdele firestiere de protecție, fiindcă protejează mult culturile și mențin umiditatea.
Producțiile sunt semnificativ mai mari unde sunt perdele de protecție, față de restul unde nu sunt asemenea perdele. Faptul că vânturile nu lovesc cu așa forță culturile și se creează un microclimat specific contează mult. Sunt acei curenți care urcă pe verticală ajută să cadă mai multe precipitații, planta respiră scoate apă din sol adânc se creează un microclimat favorabil culturii.

“Va trebui să găsim soluții pentru reținerea apei. Atunci când ploua apa să rămână acolo. Se va lucra și pe îmbogățirea solului cu materie organică și dacă vom avea și genetica superioară atunci vom reuși ceva. Dacă nu, nu”, a adăugat Horablaga.
Evenimentul a fost și o ocazie de a semnala problemele acute ale cercetării agricole din România. Lipsa finanțării și salariile demotivante pun în pericol viitorul unei activități strategice pentru securitatea alimentară a țării.

„În zece ani, nu am primit niciun leu pentru cercetare. Tot ce am realizat, am făcut din venituri proprii. Iar salariile cercetătorilor sunt de mizerie”, a spus conf. Horablaga, într-un apel sincer către autorități și societate.

Un mesaj de susținere pentru viitor

Alături de fermieri și specialiști, reprezentanții AISR au reiterat nevoia unei colaborări mai strânse între cercetare, industrie și utilizatorii finali – fermierii.

Alina Mihai, director AISR, a spus ca Asociația dorește ca acest eveniment aflat la a doua ediție să devină o tradiție.

“La SCDA Lovrin am găsit deschidere și o bună organizare, culturi frumoase și rezultate excelente ale cercetării agricole. Noi suntem un partener al cercetării agricole. Suntem o voce comună și fermierii trebuie să aibă încredere în cercetare să utilizeze semințe certificate. Să discute cu toată industria despre nevoile lor astfel încât rezultatele viitoare ale cercetării convenționale sau NGT să fie adaptate nevoilor lor”, a spus Alina Mihai.
Andrei Măruțescu, președintele AISR, a pledat pentru o legislație europeană modernă care să permită utilizarea noilor tehnici genomice (NGT) în ameliorarea plantelor, în condiții sigure și reglementate.

Un apel pentru recunoaștere și susținere

Directorul Combinatului Agroindustrial Curtici, Dimitrie Muscă, a lăudat activitatea SCDA Lovrin, numind-o „o mândrie a vestului” și a propus transformarea stațiunii într-un institut național de cercetare agricolă. Fermierul Costel Buzatu, din Becicherecu Mic, a atras atenția asupra nevoii de a susține soiuri adaptate specificului local.

Evenimentul de la SCDA Lovrin a arătat nu doar cât de complexă este munca de cercetare agricolă, ci și cât de vitală este ea pentru viitorul agriculturii românești. De la semințele puse azi în câmp până la recolta de mâine, drumul e lung, dar esențial – iar amelioratorii sunt cei care îl parcurg cu răbdare, pasiune și convingerea că munca lor va hrăni generațiile viitoare.

Comentarii

comentarii