Acasă Actualitate Viceprimarul Ruben Lațcău răspunde criticilor aduse dinspre CJT proiectului autostrăzii Timișoara-Moravița

Viceprimarul Ruben Lațcău răspunde criticilor aduse dinspre CJT proiectului autostrăzii Timișoara-Moravița

199
DISTRIBUIȚI

Proiectul autostrăzii A9 Timișoara – Moravița (Belgrad) a creat încă de la anunțarea începerii realizării studiului de fezabilitate polemici între liberali, reprezentați de conducătorii Consiliului Județean Timiș, și cei din USR PLUS, reprezentați de conducătorii Primăriei Timișoara. Pe de o parte, liberalii acuză faptul că traseul propus de ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, ales în decembrie deputat USR PLUS Timiș, „trece peste casele oamenilor”, în timp ce usereplusiștii reclamau faptul că omologii lor „manipulează”.

Încă de la început, contrele au fost date între vicepreședintele CJT, liberalul Alexandru Proteasa, și viceprimarul Timișoarei de la USR PLUS, Ruben Lațcău. Pe 20 martie, după anunțul lui Drulă, Proteasa acuza: „Principalul motiv pentru care acest traseu nu este dorit în teritoriu vizează parcurgerea unor zone cu locuințe construite și locuite cu infrastructură nouă de rețele tehnico-edilitare”. A doua zi, Lațcău i-a dat replică: „Varianta aleasă a obținut 85/100 de puncte iar varianta pentru care a insistat CJT-ul, cea pe la Dudești, a obținut 54. La 54 de puncte nu primești finanțare europeană”.

La începutul acestei săptămâni, Proteasa a revenit: „Traseul trece prin locuințele oamenilor, situație care a creat panică. Cineva a anunțat că poate fi mutat acel traseu 100 de metri, oricum am muta ar afecta sune de unități locative”. După câteva ore, luni seară, și Lațcău a răspuns: varianta propusă nu este finală, încă fiind posibile alternative pentru traseul final, și „să lăsăm acest alarmism fals”.

Viceprimarul Timișoarei spune că dezvoltarea din comunele periurbane nu a urmat niciun plan – în ieșirea anterioară puncta și lipsa planurilor urbanistice generale – și propune o acțiune comună a tuturor forțelor politice pentru stabilirea detaliilor finale ale proiectului.

Textul postat de viceprimarul Ruben Lațcău în seara zilei de 29 martie pe pagina sa de Facebook:

„Am promis că vă voi ține la curent cu evoluția discuțiilor despre autostrada A9 și revin cu lămuriri suplimentare.

În primul rând, vreau să opresc aici speculațiile și să îi asigur pe cetățenii comunei Moșnița, precum am făcut și săptămâna trecută, că nu le va dărâmă nimeni casele și că suntem într-un punct mult prea incipient încât să discutăm de trasee finale.

Nevoia de a uni Timișoara prin autostradă, de Serbia și sudul Europei, este un scop la care aderăm cu toții. Deși traseul nu se decide de către Primăria Timișoara, precum am promis, am depus efortul de a vorbi la CNAIR, de a da telefoane și mailuri și de a încerca să înțeleg și să vă transmit cu acuratețe punctul în care suntem cu acest traseu.

Pentru a avea vreodată această autostradă, ea va trebui finanțată de Comisia Europeană. Iar pentru a fi finanțată, trebuie să primească un punctaj mare. În acest context, alimentarea autostrăzii cu trafic este un criteriu esențial. Iar pentru a se alimenta cu trafic, traseul ei trebuie să ajungă cât mai aproape de centura Timișoarei. Fără punctaj mare, nu primim finanțare, fără finanțare nu facem autostrada. Aceasta este realitatea de la care pornim și toți politicienii, locali și județeni, trebuie să înțeleagă acest lucru.

Apoi, autostrada trebuie făcută cu grijă pentru oameni și pentru mediu, adică tot pentru oameni, dar din viitor. Avem la sud de Timișoara lunca Timișului, cu situri Natura 2000 și alte spații protejate, cât și o dezvoltare imobiliară periurbană necontrolată unde primăriile au permis PUZ-uri în câmp, pe toată întinderea comunelor. Având aceste condiționări, infrastructura atât de necesară trebuie dezvoltată în echilibru.

Mai jos puteți vedea traseele de lucru actuale, mai detaliate. Era clar de la început că acea linie pe o hartă, vehiculată ca traseu final de colegii din CJ, era doar un draft pentru opțiunile mari studiate. În acest punct trebuie să venim cu o perspectivă constructivă și să lăsăm acest alarmism fals și lupta împotriva autostrăzilor. Discuția nu ar trebuie să chestioneze nevoia autostrăzii, ci să ne luptăm, cu o singură voce, ca Timișoara, Timișul și Moșnița să primească o autostradă care nu doar că nu trece printre case, dar care are elemente esențiale pentru bunăstarea locuitorilor din aceste zone – cât mai multe descărcări, panouri de protecție și perdele forestiere de izolare. Aceste puncte ar trebui dezbătute de acum.

Sunt lucruri pe care le putem obține, pe care le-am discutat și pe care le-am cerut pentru Moșnița și zona periurbană. Dar nu e doar rolul meu să fac asta pentru județ și Moșnița, ci ar trebui să lucrăm împreună pentru cetățeni.

Am promis că voi veni cu informații complete, aici găsiți analiza multicriterială de traseu, publicată de câteva săptămâni pe site-ul CNAIR: https://we.tl/t-KBcCpF4swq. Traseele de pe hartă, cele din imagini, cu fuchsia, albastru și roșu sunt variantele în discuție.

P.S. Cu galben se văd PUZ-urile. Observați că suprafața pe care Moșnița a făcut PUZ-uri, la Moșnița Nouă, Veche, Albina și Urseni egalează ca suprafață dimensiunea construită a Timișoarei! Toate acestea fără o creșă, fără grădinițe noi, fără școli. Fără spațiu pentru infrastructură, fără drumuri majore și fără transport public.

Observați de asemenea că nu mai există spațiu între PUZ-urile eliberate și siturile Natura 2000 și cele protejate (cu albastru și verde). PUZ-uri apar inclusiv suprapuse cu ariile protejate.

Întreb, poate aude cineva, unde și cum se mai poate dezvolta infrastructura în jurul Timișoarei în acest context? Centura va fi de asemenea flancată pe tot traseul prin sau pe lângă Moșnița, de PUZ-uri”.

Comentarii

comentarii