„Naţionalism şi sectarism” a fost tema dezbătută recent la Târgul Internaţional de Carte de la Ierusalim, unde istoricul prof. univ. dr. Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă Timişoara (MArT) a vorbit despre Iluminismul european şi influenţele sale asupra dezvoltării societăţii din Banat.
Expert al istoriei conceptuale, Victor Neumann a dezvoltat în intervenţia sa tema multi- şi interculturalităţii în Europa Centrală şi de Est, pornind de la istoria evreilor din Banat şi, în general, de la istoria Banatului.
„Dezavuând interpretările naţionaliste, istoria conceptuală promovează o perspectivă comparativă şi transnaţională a vieţii intelectuale, încercând să descopere semnificaţiile comune sau diferite de la o limbă la alta a noţiunilor”, a punctat Neumann.
Potrivit vorbitorului, Iluminismul secolului al XVIII-lea a adus modernizarea societăţii prin alfabetizare, emancipare şi reforme, conservând tradiţiile şi împotrivindu-se revoluţiilor. Cele două mari imperii, Otoman şi Austriac, care stăpâneau în Europa Centrala şi de Est, erau multiculturale, primul remarcându-se prin toleranţa faţă de diversitatea religioasă din Balcani, în vreme ce în Imperiul Habsburgic, emanciparea şi asigurarea statutului de cetăţeni egali în faţa legii pentru toţi locuitorii de pe teritoriile Coroanei, indiferent de limbă şi de tradiţiile fiecăruia, s-au dovedit a fi fost măsuri eficace, iar istoria Banatului demonstrează din plin acest lucru.
Istoricul timişorean a arătat că înainte de 1800, naţiunea se definea în funcţie de religie sau de apartenenţa statală, etnonaţiunea şi statul etnonaţional fiind produsele secolului al XIX-lea. Iluminismului raţionalist, de sorginte franceză, i-a luat locul romantismul naţionalist de sorginte germană, aşa cum a fost fundamentat în operele lui Herder (1744-1803) şi Fichte (1762-1814).
Victor Neumann acordă în acest sens o mare importanţă rolului jucat de Moses Mendelssohn (1729-1786) – filosof german de origine evreiască, fondator al mişcării Haskalah (versiunea iudaică a Iluminismului) – în lămurirea sensurilor termenului „Iluminism“, în versiunea sa germana, de Aufklärung, sesizând posibilitatea şi necesitatea amalgamărilor culturale – ale Iluminismului cu Romantismul, ale Estului cu Vestul.
În ceea ce priveşte definirea noţiunii de „neam”, specifică limbii române, Neumann spune că această noţiune, care înseamnă familie, trib sau specie, a fost introdusă de Şcoala Ardeleană ca substitut al noţiunii de popor şi naţiune, asemănător germanului Volk, iar acest termen identitar nu conţine temeiuri civice şi juridice, cum este în cazul termenului „popor“, în concepţia franceză sau anglo-americană, ci este asociat originilor, sângelui şi gliei.
Victor Neumann este adeptul conceptului de „identitate multiplă“, fiecare individ având multiple identităţi: din punct de vedere etnic, lingvistic, cultural, religios etc.
Din păcate, etnonaţionalismul revine, pluralismul şi multiculturalismul sunt însă soluţia problemei, un exemplu bun de urmat fiind Germania de azi.
Neumann consideră că sectarismul şi segregaţionismul nu mai pot fi soluţii în lumea modernă, în care există un fenomen de relocare a indivizilor pe plan global, iar „integrarea europeană înseamnă în primul rând opţiunea pentru valorile democratice, pentru multi- şi transculturalitate şi pentru participarea egală a fiecărei entităţi la viaţa social-politică şi economică supranaţională“.
Teoriile istoricului Victor Neumann în domeniul istoriei conceptuale sunt ilustrate în volumele Tentaţia lui Homo Europaeus: geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est (1991; ediţia a IV-a, Editura RAO, 2015), Ideologie şi fantasmagorie (2001; ediţia a III-a, Editura RAO, 2015), Neam, popor sau naţiune? Despre identităţile politice europene (2003; ediţia a III-a, Editura RAO, 2015) şi Conceptualizarea istoriei şi limitele paradigmei naţionale (Editura RAO, 2015).
Dezbaterile au fost organizate de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale la standul României de la Târgul Internaţional de Carte de la Ierusalim.
