64 de cazuri de gripă tip A H1N1; 26 de cazuri de gripă tip B; 2 cazuri de gripă tip A H3N2 şi 5 cazuri de gripă tip A
Medicii epidemiologi au constatat o intensificare a circulaţiei virusurilor gripale pe întreg teritoriul naţional, în ultimele zile. În judeţul Timiş au ajuns 24.759 de doze de vaccin antigripal, din cele 1.300.000 pregătite pentru întreaga ţară. Acestea conţin şi tulpine anti AH1N1, dar imunizarea gratuită a populaţiei cu risc decurge greu în Timiş. Doctorul epidemiolog Silvia Curelariu, din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Timiş, a spus, luni, 31 ianuarie, că vaccinarea ar fi trebuit să fie mai intensă. “Ar fi trebuit ca activitatea să decurgă mai bine, numai că aici sunt mai multe cauze. Medicii de familie trebuie să facă mai mult să recupereze. Vaccinuri sunt”, a spus dr. Curelariu.
Pneumonie bacteriană şi viro-bacteriană la copii
Tulpina circulantă dominantă, care a dus şi la decese, este tipul A /H1N1 (7 la nivel naţional), dar, concomitent, sunt înregistrate şi cazuri de gripă cu virusul tip B şi A /H3N2. De asemenea, cazurile de pneumonie bacteriană şi viro-bacteriană la copii face ravagii, în primul rând, din cauza prezentării întârziate a copilului bolnav la serviciile medico-sanitare. Până la data de 30 ianuarie, numărul virozelor respiratorii arată o creştere cu 26,1%. Aceasta se reflectă prin ponderea crescută a virozelor diagnosticate la nivelul medicului de familie şi creşterea numărului internărilor în spitale (în primul rând a copiilor). Astfel, prin sistemul de supraveghere sentinelă, au fost confirmate 97 de cazuri de gripă (în 25 de judeţe şi capitală) din care: 64 de cazuri de gripă tip A H1N1; 26 de cazuri de gripă tip B; 2 cazuri de gripă tip A H3N2 şi 5 cazuri de gripă tip A, la care urmează să fie stabilit subtipul H şi N.
Se impune supravegherea populaţiei
În ceea ce priveşte decesele din cauza virusului AH1N1 (gripa porcină), în patru cazuri au fost prezente afecţiuni cronice şi/sau obezitatea (recunoscute ca factori de risc pentru complicaţii), în două cazuri decesul a survenit la gravide, ceea ce a impus naşterea prin cezariană (sarcina fiind considerată ca risc în cazul îmbolnăvirii prin gripa AH1N1). În cazul copilului de 1,2 ani, deşi diagnosticat cu gripă A H1N1, decesul s-a datorat şi bolii grave de peritonită, diagnosticată de la internare. Reţeaua de asistenţă medicală a fost atenţionată asupra obligaţiilor privind abordarea, în mod prioritar, în perioada imediat următoare, a supravegherii populaţiei şi managementul cazurilor de viroze respiratorii şi gripă, raportarea conform reglementărilor a morbidităţii, raportarea telefonică imediată a cazurilor severe de gripă, respectiv triajul corect al cazurilor de viroze, pentru recomandarea tratamentului la domiciliu, la spital sau la serviciile de terapie intensivă.
