Declaraţie pentru dezvoltarea căii ferate în regiunea DKMT
Una din ţinte – electrificarea căii ferate Timişoara-Jimbolia
Românii şi sârbii au semnat, luni, o declaraţie prin care se angajează să dezvolte infrastructura feroviară ce leagă cele două ţări şi din judeţele semnatare – Caraş-Severin şi Timiş – din România. Mai precis, e vorba de dezvoltarea infrastructurii pe calea ferată din euroregiunea Dunăre- Criş- Mureş – Tisa (DKMT). Electrificarea unor linii şi realizarea unei legături în zona de graniţă sunt unele din ţintele acestei declaraţii. „Încercăm astăzi, prin semnarea acestei declaraţii, să reamintim proiectul care ne interesează în euroregiunea noastră Dunăre – Criş – Mureş – Tisa, în ideea dezvoltării regionale şi a creşterii posibilităţii de trafic între regiunile noastre. Estre un subiect pe care l-am discutat de mai mulţi ani. Ar trebui să fie ca o strategie de urmat în dezvoltarea transportului feroviar în euroregiune. Îmi aduc aminte că am dorit ca un astfel de proiect să fie realizat pe pactul de stabilitate. Din păcate, finanţarea pe pactul de stabilitate nu a existat. Totuşi, încercăm să sensibilizăm autorităţile române şi sârbe pentru a ne sprijini reciproc, pentru a participa împreună la programele de colaborare transfrontaliere în domeniul transportului, refacerii infrastructurilor feroviare şi comunicaţiilor, în special pe căile rutiere”, a spus preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Constantin Ostaficiuc.
Se caută şi finanţări directe de le Bruxelles
Va urma, probabil, un parteneriat şi cu cei din Csongrad, pentru dezvoltarea relaţiei între coridorul patru şi coridorul zece. După semnarea acestei declaraţii au urmat discuţii tehnice pe acest subiect, cu partenerii din Serbia şi cu cei din Ungaria. La întâlnire s-a evidenţiat faptul că se doreşte elaborarea unor noi studii, cu acordul Ministerelor Transporturilor şi al companiilor de căi ferate. Problema sunt, însă, fondurile. De aceea se caută şi finanţări directe de le Bruxelles. Se doreşte realizarea unui coridor paneuropean. Pentru aceasta este nevoie ca şi companiile naţionale feroviare din cele trei ţări să declare că vor realizarea unui astfel de coridor. S-a discutat, pentru moment, de o voinţă comună în acest sens şi elaborarea studiilor de care este nevoie, cu sprijinul companiilor naţionale. Reprezentanţii Ungariei au spus că e foarte importantă stabilirea legăturilor feroviare, pentru că ar fi un transport de marfă şi călători foarte intens. Şi este necesară o cale ferată între Timişoara şi Szeged. La graniţa de la Beba Veche, româno-ungaro-sârbă, se va face un parc industrial cu investitori din cele trei ţări. Şi acolo ar fi nevoie de o linie de cale ferată necesară investitorilor. Se doreşte elaborarea unor studii care vor fi folositoare, în asentimentul celor trei ţări implicate. Reprezentantul Căii Ferate Române a spus că pe teritoriul României, din punct de vedere feroviar, sunt stabilite coridoarele patru aripa de nord şi aripa de sud (unde intră şi Timişoara). În România sunt stabilite axele principale de transport feroviar european. Fondurile de dezvoltare se acordă în principal pe reţeaua Tem, a cărei prioritate o reprezintă şi coridorul patru. De asemenea, reprezentantul CFR spune că nu poate propune alte linii să facă parte din reţeaua Tem, dar nu au nimic împotrivă ca parcursul Timişoara-Szeged să fie, iniţial, o linie locală.
Ţinta-electrificarea liniei Timişoara-Jimbolia
În holul de la etajul I al Consiliului Judeţean Timiş a avut loc şi o expoziţie a căilor ferate, una dintre cele mai vechi din zonă (112 ani) fiind Timişoara-Szeged, cea care făcea legătura Banatului cu Europa. „Ne interesează reluarea acestei strategii de relaţionare cu Serbia şi Ungaria. Să mergem să accesăm fonduri europene în dezvoltarea proiectelor europene. Există deja proiecte făcute acum mulţi ani. Una din priorităţi este electrificarea căii ferate spre Jimbolia. Priorităţile se stabilesc la nivel naţional. Ţinta e de a electrifica linia spre Jimbolia”, a mai spus Ostaficiuc.
