Acasă Administraţie Vot greu. Instanța a obligat consilierii locali să se pronunțe pe un...

Vot greu. Instanța a obligat consilierii locali să se pronunțe pe un PUZ, dar nu s-a stabilit majoritate nici pentru „aprobare”, nici pentru „respingere”

DISTRIBUIȚI

Ședința de Consiliu Local Timișoara de marți, 14 iunie, a avut o situație mai puțin întâlnită. Consilierii locali au fost puși de instanțele de judecată să voteze un HCL de aprobare sau de respingere „motivată” a unui PUZ. Mai precis, a PUZ-ului care prevede ridicarea unui bloc de locuințe pe strada Bisericii din cartierul Elisabetin, construcție vehement criticată de Societatea Timișoara și nu numai. În februarie 2021, același PUZ fusese respins. După procese la Tribunalul Timiș și Curtea de Apel Timișoara, Consiliul Local a fost obligat să își motive decizia inițială – sau să o întoarcă –, astfel încât proprietarul să aibă cum să atace hotărârea.

„Este destul de neobișnuit pentru Consiliul Local. Votul nu poate fi motivat. Fiecare consilier votează după conștiința lui, iar apoi se numără voturile și nu există o singură motivare. S-a cerut în acest proces și procesul verbal al ședinței în care PUZ-ul a căzut la vot. În sentință scrie că primăria nu a transmis acest proces verbal, deși noi avem dovezi că l-am transmis. Chiar și aici, eu sunt destul de sceptic dacă un proces verbal – niște discuții, păreri exprimate de dumneavoastră într-o ședință – trebuie luate ca o motivare a colectivului, a organismului Consiliul Local”, le- a explicat primarul Dominic Fritz.

La votul anterior, cel din februarie 2021, Răzvan Negrișanu, consilier local USR, spunea: „În 2017, a fost obținut un certificat de urbanism, de care a fost legat avizul de oportunitate, baza de pornire pentru orice documentație. Aviz este legat de certificatul de urbanist, printr-un text al acestui aviz. Ideea este că în mai 2019 a expirat acest certificat de urbanism și, deci, și avizul de oportunitate. La câteva luni, în februarie 2020, a fost luat un alt certificat de urbanism, cu solicitarea beneficiarului de menținere a avizelor. Răspunsul primăriei vine diferit, oferă toate avizele, mai puțin cel de oportunitate. (…) Este problema legată de afișajul panoului. Există o hârtie prin care se spune că acel panou nu a stat perioada regulamentară, a fost semnat de 200 de persoane. Beneficiarul susține partea opusă. Problema este că nu există dovezi că panoul a stat toată perioada. Aș vrea să adaug, sunt conștient de eforturi, știu ce înseamnă un PUZ așa de complicat, dar eu susțin că trebuie să susținem un principiu, să nu încurajăm perpetuarea unor PUZ-uri cu astfel de nereguli”.

Acum, la început, arhitectul care s-a ocupat de PUZ a vorbit de modificările aduse acestuia de-a lungul timpul și s-a plâns că în spațiul public ar fi apărut neadevăruri. Consilierii locali au cerut ca acesta să le reamintească detaliile privind spațiul ocupat, spațiul verde, numărul de apartamente și numărul de locuri de parcare aferente planului. Ar fi vorba despre „aproximativ” 50-60 de apartamente, iar toate celelalte avize ar atesta că proiectul este în regulă în celelalte privințe, a punctat arhitectul.

Până la urmă, același Răzvan Negrișanu, amintindu-și de ocazia precedentă în care PUZ-ul a fost la vot, a venit cu precizări: „Prima speță a fost că certificatul de urbanism nu are aviz de oportunitate, pentru că avizul de oportunitate se referă la certificatul de urbanism din 2017. S-a schimbat ceva? (…) Cea de-a doua speță este legată de acea hârtie semnată de 200 de oameni care pretindeau că procedura de transparență nu s-a făcut corect. S-a retractat acea hârtie? (…) Consiliul local, dacă ar fi să aprobe acest PUZ, practic, și-ar invalida cele două motive pentru care le-a respins. Eu, în continuare, recomand să ne menținem punctul de vedere”.

O opinie mai pesimistă, invocând întâmplări din trecut a avut Radu Țoancă: „Eu nu înțeleg de ce Consiliul Local se întrunește cu un asemenea punct, în urma unei sentințe judecătorești extrem de confuze. (…) Îmi amintește că am mai avut o situație asemănătoare, dar mult mai gravă. În mandatul 2004-2008, când un dezvoltator imobiliar, căruia i s-a respins de către consiliul local un PUZ pe Calea Torontalului, a dat primăria în judecată. Instanța ne-a obligat, sub sancțiuni penale și civile, pe consilierii de atunci să adoptăm acel PUZ absolut fantasmagoric, care nu avea absolut nicio treabă cu realitatea. L-am făcut de teamă. Mie mi-e teamă că cu acest tip de PUZ-uri care revin, dar extrem de vagi, ne expunem pe toți cei 27 (de consilieri locali – n.r.)”.

Trecându-se la vot, s-a hotărât să fie două proceduri: una pentru „aprobare”, una pentru „respingere motivată”. Surpriza, însă, a fost că la niciuna dintre proceduri nu s-a putut stabili o majoritate. Pentru „aprobare” au fost 7 voturi „pentru” și 12 „împotrivă”. La „respingere”, situația s-a complicat puțin: au rămas în sală numai 15 consilieri locali – mai mulți liberali părăsind-o chiar înainte de vot –, dar numai 12 au și votat „pentru”. Ar fi fost nevoie de 14 voturi, fiind în total 27 de consilieri locali.

„Chiar aș dori ca grupurile care au părăsit sala să își explice acest gest. Este un gest de lașitate, de neasumare. Nu suntem aici ca să ieșiți din sală atunci când sunt voturi grele. Sunteți aici ca să vă asumați o decizie. Dacă toți plecăm din sală când vine vorba despre o decizie grea, atunci acest oraș nu mai poate fi administrat”, a ținut să remarce primarul Dominic Fritz.

La final, Țoancă a mai cerut ca la ședința viitoare să fie adus un proiect de hotărâre „clar” pentru respingerea PUZ-ului, unul care să fie și motivat.

Comentarii

comentarii