Acasă Politica Votarea președintelui de Consiliu Județean prin scrutin uninominal sau de către consilierii...

Votarea președintelui de Consiliu Județean prin scrutin uninominal sau de către consilierii județeni? O altă problemă deschisă

DISTRIBUIȚI

Într-un articol precedent m-am referit la modalitățile de alegere ale primarilor, reliefând avantajele și dezavantajele procedurilor alese.

În continuare voi mă voi referi la locul și rolul președintelui de consiliu județean în actuala arhitectură a administrației publice locale, subliniind totodată consecințele produse de modalitatea de alegere a acestuia.

Evident, pentru a menține rigoarea abordării, voi păstra raportarea la referențialul legitimitate-autoritate-responsabilitate.

În prealabil amintim ceea ce statuează CONSTITUȚIA ROMÂNIEI referitor la administrația publică locală:

Articolul 121 Autorități comunale și orășenești

(1) Autoritățile administrației publice, prin care se realizează autonomia locală în comune și în orașe, sunt consiliile locale alese și primării aleși, în condițiile legii.

(2) Consiliile locale și primării funcționează, în condițiile legii, ca autorități administrative autonome și rezolva treburile publice din comune și din orașe.

(3) Autoritățile prevăzute la alineatul (1) se pot constitui și în subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor.

Articolul 122 Consiliul județean

(1) Consiliul județean este autoritatea administrației publice pentru coordonarea activității consiliilor comunale și orășenești, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean.

(2) Consiliul județean este ales și funcționează în condițiile legii.

Legea 215 a administrației publice, la SECȚIUNEA a 2-a, prin articolul 102, dezvoltă rolul și responsabilitatea președintelui de consiliu județean:

Art. 102. (1) Presedintele consiliului județean reprezintă județul în relațiile cu celelalte autorități publice, cu persoanele fizice si juridice române si străine, precum si în justiție.

(2) Presedintele consiliului județean răspunde în fața alegătorilor de buna funcționare a administrației publice județene.

(3) Aparatul de specialitate al consiliului județean este subordonat presedintelui acestuia. Funcționarii din cadrul aparatului de specialitate al consiliului județean se bucură de stabilitate în funcție, în condițiile legii.”

Remarcăm câteva diferențe specifice între autoritățile administrației publice la nivel local și cele de la nivel județean:

1. La nivel local acționează două autorități: cea executivă – primarul și viceprimarul (viceprimarii)  și cea deliberativă – consiliul local, în timp ce la nivel județean există doar una singură – consiliul județean;

2. Primarul și consiliul local realizează autonomia locală în comune și în orașe spre deosebire de consiliul județean care coordonează activitățile consiliilor comunale și orășenești;

Prin urmare la nivel județean, în cadrul unei singure autorități, se exercită atât o funcție deliberativă concretizată prin adoptarea de către consilieri a hotărârilor de consiliu, dar și una executivă prin intermediul președintelui de consiliu, șef al aparatului de specialitate.

În acest punct apare problema modalității de alegere a președintelui.

Există două scenarii posibile, ambele experimentate în România începând cu 1992, dar insuficient analizate.

Primul scenariu pe care îl luăm în discuție, este acela prin care președintele este ales de către consilierii județeni cu o majoritate absolută (50% + 1) și demis cu o majoritate calificată (2/3).

Acest scrutin indirect oferă o legitimitate mai slabă președintelui dar ține cont de unicitatea consiliului. Acesta este, după cum am afirmat anterior, o autoritate cu rol dual executiv/deliberativ. Având în vedere acest aspect, adoptarea acestui tip de scrutin pare a fi o soluție rezonabilă. Dar în realitate se deschid porțile târguielilor între partide pentru crearea majorităților prin care se alege președintele și vicepreședinții. Partidul cu cel mai mare, dar insuficient, număr de consilieri nominalizează președintele și se aliază cu partide mai mici în vederea obținerii majorității absolute, oferindu-le posturile de vicepreședinți. Se ignoră astfel voturile și voința politică a electoratului!

Un exemplu concret îl constituie componența actuală – mandatul 2016-2020 – a CJT. 

În 2016 PSD, având 18 consilieri, se aliază cu ALDE (2), PMP (2) și UNPR (3) și obține un pachet de 25 de voturi. Votează președintele PSD și doi vicepreședinți, inițial de la ALDE și PMP, ulterior PMP rămânând cu un singur consilier unul dintre vicepreședinți este oferit UNPR-ului.

PNL având 14 consilieri județeni, nu este reprezentat în conducerea executivă a CJT.

Astfel votul cetățenilor, care la alegerile locale din 2016 a plasat PNL pe locul secund în topul partidelor la nivelul județean, nu a fost respectat.

Concluzionând, scrutinul indirect oferă o legitimitate fragilă președintelui care în buna practică balcanică a alianțelor conjuncturale ce se fac și se desfac ușor, trebuie să numere în fiecare dimineață 2/3 dintre consilieri care să-l susțină. Și astfel compromisurile se instalează ușor.

            Al doilea scenariu este acela al votului uninominal, similar cu cel aplicat pentru alegerea primarilor.

Deși atribuțiile consiliului județean rămân neschimbate, procedura de vot se schimbă.

Președintele este ales direct, iar consilierii județeni pe liste de partide.

Prin aceastră procedură, într-o anumită măsură, președintele se distanțează de consilieri.

El are o legitimitate maximă, dar în exercitarea atribuțiilor consiliului județean aceasta nu-i folosește. De ce? Pentru că consiliul județean, conform principiului subsidiarității, nu rezolvă problemele de strict utilitate ale cetățenilor: alimentarea cu apă, canalizare, strângerea deșeurilor, etc. El se ocupă de infrastructură rutieră, politici publice în domeniul asistenței sociale, cultură, etc. Prin urmare nu este necesar, cum afirma cu câtva timp în urmă dna. Dăncilă, să fie mai aproape de cetățeni decât este acum. În schimb sunt favorizați acei președinți care au devenit “baroni locali” și care și-au creat și consolidate structuri de sprijin. Ei cred că sunt șefii județelor, dar cadrul legal ar trebui să-i aducă la realitate. Ei conduc doar consiliile județene și structurile subordonate. Atât!

Dacă prin acest tip de scrutin președintele nu mai trebuie negociat, situația vicepreședinților rămâne neschimbată. Pozițiile lor se negociază!

Păstrând cadrul legal actual, vicepreședinții ar trebui aleși în ordinea descrescătoare a voturilor.

O autentică reformă a administrației publice la nivel județean nu ar trebui să se limiteze doar la modalitatea de alegere a președintelui.

Una dintre multele soluții ar fi reintroducerea Delegației Permanente formată din președinte, vicepreședinți (?) și președinții de comisii de specialitate. Aceștia din urmă ar putea primi statutul de vicepreședinți responsabili de politicile publice ale consiliului, fără a avea în subordine funcționari din aparatul de specialitate și fără a fi retribuiți în mod special.

 Acest organism este veriga lipsă care ar da consiliului funcționalitatea colegială necesară.

Codul Administrativ a fost așteptat cu speranța că va genera un adevărat proces de reformă. Nu a fost să fie.

Reforma administrației publice locale este absolut necesară. Ea trebuie realizată de profesioniști și susținută în Parlament cu o autentică voință politică. Cea de schimbare în bine a societății românești!

Comentarii

comentarii