Acasă Economic Vreme extremă în Câmpia de Vest

Vreme extremă în Câmpia de Vest

293
DISTRIBUIȚI

Seceta şi ploile au calamitat peste 35% din producţia de grâu în Timiş

“În contextul foametei la nivel mondial, de care se tot vorbeşte, agricultura poate fi singura sursă de venituri”, a spus Viorel Matei (foto dreapta), preşedintele APCPT Timiş.

Judeţul Timiş s-a confruntat, în mod paradoxal, cu una dintre cele mai instabile vremi, în 2009. Seceta şi ploile în exces au reuşit să calamiteze peste 35% din producţia de cereale –grâu, orz şi orzoaică. Situaţia este cu atât mai gravă cu cât aproape 50% dintre agricultori sunt asiguraţi, în Timiş, în primul rând, femierii mari. Prin urmare, pierderile sunt consistente pentru ceilalţi: fermierii mici. Viorel Matei, preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România şi al Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice (APCPT) Timiş, a declarat că federaţia a făcut demersuri la guvern pentru a se aproba ordonanţa privind despăgubirile din cauza secetei, dar nu a fost aprobată. “De aceea nu poate beneficia niciun producător agricol de despăgubiri, privind seceta. Cred că era normal să fie aprobată această ordonanţă, fiindcă, dacă în Timiş sunt asiguraţi în proporţie de 45%, la nivel naţional, sunt asiguraţi aproximativ 35%”, a subliniat Matei. În Timiş, recoltarea grâului este realizată în proporţie de 70%, iar ploile au întârziat campania cu până la 10 zile.

Grâul va fi licitat la bursa de mărfuri

Una dintre cele mai mari speranţe ale agricultorilor este ordonanţa privind certificatele de depozit, intrată în funcţiune de puţin timp. Pe baza acestui certificat de depozit, agricultorul poate încasa o sumă de bani şi are şansa să îşi reînceapă o nouă producţie. De asemenea, riscul va fi asumat de către Fondul de Garantare, iar producţia de cereale va fi licitată la bursă şi preţul va fi stabilit săptămânal, în funcţie de evoluţia bursei. Trebuie să amintim că OUG nr. 141 exista din 2002, privind reglementarea depozitării seminţelor de consum, regimul certificatelor de depozit şi constituirea Fondului de Garantare pentru certificatele de depozit, dar nu a funcţionat. Normele metodologice au fost aprobate abia săptămâna trecută. Licenţierea depozitelor va fi realizată de o comisie formată din 15 persoane, printre care şi Viorel Matei. Acţiunea va începe săptămâna aceasta, depozitarii pot depune cererile, iar în 12 ore pot primi licenţierea. Din Timiş se pare că numai un depozit îşi va înainta cererea de a fi aprobat. Matei a spus că nu se va ţine cont de mărimea, ci de calitatea depozitului. Cel mai mic spaţiu poate avea capacitatea de 50 de tone, dacă îndeplineşte condiţiile legii. Certificatul de depozit poate fi utilizat şi pentru a garanta un credit sau a vinde  produsele în cadrul bursei de mărfuri, ca alternative ale tranzacţionării directe de seminţe de consum. Prin acestă ordonanţă se constituie schema de garantare pentru certificatele de depozit, administrată de Fondul de Garantare a Creditului Rural, care va avea ca sursă 10 milioane euro, sumă alocată de Ministerul Agriculturii.

“Nu vă lăsaţi înşelaţi!”
 
Capriciile vremii vor avea efecte clare. Producătorii de cereale timişeni susţin că vor produce aproximativ 2.500 de kilograme de grâu la hectar, iar pierderile vor fi de aproximativ 500 de lei la hectar. Dacă nu vor veni subvenţiile în octombrie, va fi greu. “În contextul foametei la nivel mondial, de care se tot vorbeşte, agricultura poate fi singura sursă de venituri”, a spus Matei. Totuşi, dacă ploile au calamitat păioasele, au prins foarte bine prăşitoarelor – porumb, floarea-soarelui şi soia. De aceea, APCPT Timiş deja face demersuri pentru ca să găsească depozitari pentru producţia de floare şi porumb, pentru membrii asociaţiei. De asemenea, Nicolae Oprea (foto stânga), secretarul APCPT Timş, a declarat că grâul panificabil este de bună calitate şi fermierii să nu se lase înşelaţi de către samsari şi să vândă la preţuri mici, de 0,35 –0,40 lei. “Oamenii să ţină la preţ, să nu îl vândă, fiindcă adevărata valoare a grâului se va vedea mai târziu. Preţul real al grâului este între 0,50 – 0,55 lei şi producătorii de cereale să nu cedeze bişniţarilor”, a spus Oprea.
 

Comentarii

comentarii