“Cele mai frecvente încălcări ale drepturilor omului în Timiş sunt cele privitoare la dreptul la proprietate”, a spus Teodor Raţiu, preşedintele OADOR. În Timiş şi în România, parţial, sunt respectate drepturile omului”, a spus Ivan Constantin preşedintele LADO.
În data de 10 decembrie se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Drepturilor Omului. “Cu această ocazie, Organizaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului din România (OADOR), cu sediul în Timişoara, împreună cu sindicatul poliţiştilor şi al poliţiştilor de frontieră Timiş, a depus coroane de flori la monumentul din faţa Catedralei Mitropolitane, în numele celor care s-au jertfit pentru libertate, în decembrie 1989, dar şi pentru toţi martirii care s-au sacrificat pentru apărarea drepturilor omului ”, a declarat Teodor Raţiu (foto), preşedintele OADOR. În 10 decembrie 1948, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, considerând că este esenţial ca drepturile omului să fie ocrotite de autoritatea legii. Astfel, drepturile fundamentale ale omului au fost declarate garantul libertăţii, dreptăţii şi păcii în întreaga lume.
O lume fără teamă şi mizerie
Adunarea ONU a considerat că adoptarea acestui document a fost extrem de importantă, fiindcă întotdeauna când s-au ignorat şi dispreţuit drepturile omului s-a ajuns la acte de barbarie, ce revoltă profund conştiinţa omenirii. “Făurirea unei lumi în care fiinţele umane se vor bucura de libertatea cuvântului şi a convingerilor, fără teamă şi mizerie, a fost proclamată cea mai înaltă aspiraţie a oamenilor. Considerând că în Carta Popoarelor Organizaţiei ONU a fost adoptată din nou credinţa în drepturile fundamentale ale omului, în demnitatea şi în valoarea persoanei umane, drepturi egale pentru femei şi bărbaţi”, se arată în preambulul Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului. “Cele mai frecvente încălcări ale drepturilor omului în Timiş sunt dreptul la proprietate (case şi terenuri). Oamenii se plâng de faptul că primăriile nu pun în aplicare legea şi nu le înapoiază oamenilor pământul ce li se cuvine. Sunt multe persoane care dovedesc cu acte că un teren sau altul le aparţine, dar nu îl pot obţine, fiindcă primăriile sau justiţia nu respectă legea. Sunt procese pe rol ce durează ani de zile. E vorba, în primul rând, de pământ şi case luate abuziv de fostul regim comunism”, a spus Raţiu.
Instituţiile nu funcţionează cum ar trebui
“În Declaraţia Universală a Drepturilor Omului sunt stipulate, în 21 de articole, toate drepturile fundamentale, pe baza cărora statele lumii care au semnat declaraţia au fost de acord să le respecte şi să îşi pună la punct legislaţia. În acest moment, în Timiş şi în România, parţial, sunt respectate drepturile omului, dar într-un procentaj mai mare nu sunt respectate, fiindcă instituţiile nu funcţionează cum ar trebui. Vreau să dau un exemplu: cei care instrumentează dosarele revoluţiei se prevalează de cazul Stoianova şi Nedelcu versus România care, în august 2007, s-au adresat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg, iar judecătorii CEDO au considerat că durata procedurii litigioase este excesivă şi nu corespunde cerinţelor unui termen rezonabil. Această sentinţă a fost dată pe baza Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, în baza articolului 6, liniatul 1. Procurorii români au clasat dosarul, de frică să nu fie rejudecate cauzele şi să piardă procesul România”, a spus Ivan Constantin (foto), preşedintele Ligii Apărării Drepturilor Omului România.
