Academia Română, filiala Timișoara, a găzduit, marți, 19 noiembrie, simpozionul științific intitulat „150 de ani cu Sever Bocu”.
Printre cei care au susținut alocuțiuni se numără scriitorul Viorel Marineasa, cu prezentarea „Sărbători în absența protagoniștilor”, și profesorul Dorel Ionel Sinaci, care a vorbit despre „Inaugurarea Palatului Tribuna și numirea lui Sever Bocu ca prim-redactor al publicației Tribuna”. Publicistul Lucian Vasile Szabo a expus tema „Sever Bocu de la Tribuna la România Mare”, iar istoricul Vasile Dudaș a abordat implicarea jurnalistului Sever Bocu în înființarea batalioanelor de voluntari români transilvăneni și bănățeni în 1917.
Profesorul Dumitru Tomoni, vicepreședintele Societății de Științe Istorice din România, a prezenta prelegerea „Sever Bocu – de la unirea necondiționată la regionalismul bănățean”.
Sever Bocu s-a născut în 19 noiembrie 1874 la Șiștarovăț (în apropiere de Lipova) și a murit în 21 ianuarie 1951, în închisoarea Sight. A fost unul dintre fruntaşii Partidului Naţional Român, ulterior Partidul Naţional Ţărănesc, deputat reprezentant al Banatului, apoi ministru în guvernul lui Iuliu Maniu. A fost preşedintele organizaţiei din judeţul Timiş-Torontal a PNŢ. A fost ales, pentru prima dată, deputat în Parlamentul României, în 1921.
În perioada interbelică, a înfiinţat, la Timişoara, cotidianul Vestul. A fost una dintre publicaţiile de anvergură din această parte a ţării, în paginile căreia s-a reflectat dorinţa de libertate decizională a bănăţenilor.
Luptător împotriva centralismului de la București
După reorganizarea administrativă făcută de noua guvernare, ajunge la putere guvernul condus de Nicolae Iorga. Sever Bocu, în total dezacord cu politica de la centru, subliniază incorectitudinea sistemului centralizat.
“Banatul a cerut şi va insista, ca printr-o largă descentralizare să i se asigure: autonomia administrativă, oprirea evaziunii fiscale, proporţionalitatea în contribuţiile la sarcinile statului. (…) Duşmanul… este centralismul hrăpăreţ care suge vlaga acestui popor. Bucureştii au luat proporţii fantastice numai în câţiva ani. (…) În oraşele periferice dimpotrivă, totul lâncezeşte, datorită jefuirii metodice a provinciilor prin centralism”, a scris Sever Bocu în ziarul „Vestul”, din 22.01.1933.
În 16 mai 1931, îi apare un articol remarcabil, intitulat “Popor din Banat, trezeşte-te!”, în care arată cât de nedrept este tratamentul care i se administrează Banatului, cât este de marginalizat şi cum îi sunt ignorate necesităţile şi dorinţele.
Tot în ziarul Vestul, în 1934, scria: “Eu sunt un regionalist. Baza programului meu e regionalismul. Eu cred că provinciile vor trăi, vor progresa şi vor muri pe această chestie a descentralizării”. Tot acolo scria în 1930: “Un om care nu-şi iubeşte întâi satul, provincia sa natală restrânsă, nu-şi iubeşte ţara”! Prin centralizare, oraşele de la vest, care <alcătuiesc azi o puternică cultură de graniţă>, vor ajunge <pe urmele Iaşilor, ruine glorioase în profitul unui singur oraş, al Bucureştilor!>, scria Sever Bocu, în perioada interbelică.
Sever Bocu a condamnat faptul că în instituţiile centrale de stat ardelenii şi bănăţenii erau numiţi doar izolat şi doar dacă acceptau să devină “instrumente politice ale partidelor din Vechiul Regat”.
“Centralismul nu are naţionalitate; el a dus, fie că a fost unguresc sau românesc, la aceleaşi concluzii logice: exploatare sau sărăcie!”.
Politica de centralizare excesivă promovată de cercurile conducătoare din Bucureşti după model francez, care defavoriza în mod clar vestul ţării, lăsa impresia că teritoriile respective erau considerate numai un “provizorat” în apartenenţa lor la Regatul României.
În 1931, Sever Bocu scria în Vestul: “De şapte ani Banatul varsă anual milioane, contribuind cu cea mai mare cotă – date fiind industria şi comerţul său odinioară în floare – la augmentarea fondului de ucenici. Din cele peste 25 de milioane s-a dat o singură dată, pentru îmbrăcarea ucenicilor (din Timişoara), numai 200.000 lei”.
A înfiinţat Mitropolia Banatului şi Universitatea de Vest
Sever Bocu obţinut peste 80 % din voturi la alegerile Parlamentare în 1946. Meritele lui Sever Bocu pentru Timişoara au fost enorme. Datorită eforturilor lui s-a reînfiinţat Mitropolia la Timişoara, lui i se datorează mutarea la Timişoara a multor instituţii din Ardealul de Nord, datorită lui s-a înfiinţat Universitatea de Vest, el a militat pentru înfiinţarea unui post de radio la Timişoara.
Înfinţează Asociaţia Luptătorilor Bănăţeni, datorită lui se ridică mai multe monumente în cinstea unor personalităţi bănăţene (Eftimie Murgu, Coriolan Brădinceanu, Alexandru Mocioni etc.).
Autorităţile comuniste l-au considerat un pericol pentru procesul de impunere a sistemului politic totalitar. Nu va lua parte la lucrările Parlamentului constituit, acuzând autorităţile comuniste de fraudă electorală. Sever Bocu a fost arestat în noaptea de 5/6 mai 1950, a fost întemniţat la Sighet, de unde a trecut la cele veşnice în 21 ianuarie 1951.
