Acasă Cultura 150 de ani de la înființarea Societății Filarmonice celebrați la Filarmonica Banatul...

150 de ani de la înființarea Societății Filarmonice celebrați la Filarmonica Banatul Timișoara

DISTRIBUIȚI

Orchestra simfonică și corul Ion Românu ale Filarmonicii Banatul vor susține un concert vocal-simfonic, vineri, 4 martie, de la ora 19, cu ocazia celor 150 de ani de la înființarea Societății Filarmonice.

Dirijor: Franz Metz (Germania). Soliști: Alina Todea – soprană. Aura Twarowska – mezzosoprană. George Vîrban – tenor. Cristian Ardelean – bariton. Claudiu Șola – bas. Dirijorul corului: Iosif Todea

Franz Metz, organist, muzicolog și dirijor, s-a născut la Darova, județul Timiș în anul 1955. A terminat studiile la Academia de Muzică din București. Până în anul 1985 a fost pedagog, organist şi dirijor la Timişoara şi Lugoj. Ulterior s-a stabilit în Germania ca organist la Stiftskirche din Hechingen, iar din anul 2000 activează ca organist principal la biserica Sf. Pius și este muzicolog la München.

Până în anul 1985 a concertat ca organist împreună cu multe orchestre filarmonice din ţară şi a dat nenumărate recitaluri de orgă. A interpretat în primă audiţie multe lucrări de compozitori contemporani ca Sigismund Toduţă, Richard W. Oschanitzky, Walter M. Klepper, Martin Lichtfuss, Andreas Porfetye, Liviu Glodeanu.

Cu mari dificultăţi, a reuşit să susțină concerte de orgă organizate oficial de către Filarmonici de Stat la Timişoara (1981), Arad (1983) şi în Basilica Maria Radna (1984). În anul 1990 a revenit în ţară şi va iniţia şi conduce câţiva ani cursuri de măestrie pentru orgă la Timişoara. A susținut concerte la orgi importante din multe ţări europene, incluzând în programele de concert şi muzică de orgă din România.

După 1990 a realizat o serie de lucrări ştiinţifice şi documentare despre orgile istorice din Banat pentru posturile de radio şi televiziune din ţară şi din Germania. Pe langă activitatea de organist, Franz Metz este şi muzicolog şi dirijor, în centrul atenției fiind muzica din Banat. O serie de compozitori importanți din Banat au fost redescoperiţi de el: Franz Limmer, Josef Emanuel Ranftl, Johann Michael Haydn, Vincens Maschek, Guido Pogatschnigg, Wilhelm Ferch, Conrad Paul Wusching, Franz Hybl, Josef Weikert, Wilhelm Schwach, Georg Müller, Eduard August Molnar, etc. Lucrările sale muzicologice au fost traduse și publicate în mai multe ţări. (www.edition-musik-suedost.de)

Corul Ion Românu al Filarmonicii Banatul a fost înfiinţat în anul 1951 şi a activat în regim de voluntariat timp de patru ani. Formarea acestui cor a lărgit şi a îmbogăţit mult sfera repertorială a instituţiei, el devenind o prezenţă necesară în viaţa de concert, fapt pentru care în anul 1955 s-a decis salarizarea coriştilor şi stabilirea în mod oficial al ansamblului coral profesionist al Filarmonicii Banatul.

Pe parcursul întregii acestei perioade, şi până în 1972, corul a fost pregătit de către Mircea Hoinic. Pe lângă aceste lucrările vocal-simfonice din repertoriu s-a dorit totuşi şi un program a capella, acest lucru devenind realitate atunci când Ion Românu a venit în Timişoara şi, fiind numit director al Filarmonicii (1957-1979), a preluat, împreună cu Mircea Hoinic, şi responsabilitatea pregătirii corului. În 1961, corul Filarmonicii primeşte vizita primilor dirijori oaspeţi – Ion Pavalache (maestrul corului Gavriil Musicescu al Filarmonicii Moldova din Iaşi) – colaborare care va dura mulţi ani, şi bucureşteanul Vasile Pântea.

Dintre aceştia, Ion Pavalache a fost cel care s-a ocupat de pregătirea lui Diodor Nicoară, care în 1969 îi va lua locul lui Ion Românu la pupitrul dirijorului corului.

Activitatea lui Diodor Nicoară în această ipostază se va desfăşura până în anul 2006, cu câteva mici întreruperi: în 1985 Diodor Nicoară e invitat, cu contract, să preia conducerea corului Operei de Stat din Ankara, iar în perioada absenţei sale conducerea corului a preluat-o temporar Ovidiu Ghiulvezan; acelaşi lucru s-a întâmplat şi în anul 1992, când implicat în viaţa parlamentară, Diodor Nicoară a predat pentru scurt timp bagheta dirijorului, lui Damian Vulpe.

Acesta a pregătit corul pentru concertul din 25 aprilie 1992, când s-a interpretat Creaţiunea de J. Haydn.

Cu toate acestea, Diodor Nicoară a avut o imensă contribuţie la dezvoltarea repertorială şi la creşterea statutului corului Filarmonicii timişorene, participările corului la Festivalul naţional “Cântarea României” au fost încununate cu succese deosebite.

Acesta a realizat prima înregistrare românească pe disc a unei liturghii (Casa de discuri Electrecord – Liturghia ortodoxă de Gh. Cucu), iar alături de corul de cameră Sursum corda înfiinţat în 1992 şi care cuprindea o parte din coriştii Filarmonicii, în 1994 şi 1995, a fost distins cu medalia de bronz şi respectiv de argint la concursul coral de la Vatican.

Alături de aceştia a înregistrat şi un compact discu La Steaua care cuprinde 15 piese corale ale unor compozitori români clasici şi contemporani.

În 1997, când Diodor Nicoară a început să se gândească la un successor potrivit care să fie purtătorul valoroaselor tradiţii corale din acest colţ de ţară onorate prin maeştrii săi Ion Românu şi Mircea Hoinic, reşiţeanul Iosif Todea s-a făcut remarcat. De atunci şi până astăzi, Iosif Todea este dirijorul corului Filarmoncii Banatul şi menţine această poziţie cu mult succes.

Repertoriul corului cuprinde lucrări de referinţă din repertoriul coral universal şi românesc, unele dintre ele fiind prezentate şi în primă audiţie: Stabat Mater de G. Rossini, Simfonia Romeo şi Julieta de H. Berlioz, Das Paradies und die Peri de R. Schumann, Noapte ţărănească de M. Marbé.

Astfel corul Ion Românu al Filarmonicii Banatul din Timişoara, după mai bine de 70 de ani de activitate, asimilează un impresionant şi vast repertoriu atât din vocal-simfonic cât şi a cappella. O distincţie aparte în viaţa de concert a corului le-au avut portretele compozitorilor români: Filaret Barbu, Vasile Spătărelu, Stelian Olariu, Tudor Jarda, Sabin Drăgoi, Iosif Velceanu, Nicolae Ursu, Felicia Donceanu ş.a.

Accesul în sala de concerte este reglementat la până 30% din capacitatea spațiului pentru cei care prezintă certificatul verde și asigură purtarea măștii de protecție în mod corespunzător.

Comentarii

comentarii