Acasă Economic 2020 a fost un an al extremelor pentru cooperativa Banat Agro Vest...

2020 a fost un an al extremelor pentru cooperativa Banat Agro Vest Timișoara

DISTRIBUIȚI

Pentru cooperativa Banat Agro Vest din Timişoara producția la grâu anul acesta a fost bună, cum nimeni nu s-a așteptat, deși în județul Timiș s-a confruntat cu secetă foarte mare și ploi foarte puternice. Directorul tehnic, Marian Horgoș, a și atras atenția că asemenea fenomene extreme nu a mai întâlnit în cei 36 de ani de când el face agricultură.  

Seceta și bolile la grâu

Cooperativa are 29 de membri și anul acesta a cultivat 6.000 ha de grâu, 3.000 ha de rapiță, 2.000 de ha de porumb și 1.000 ha de floarea soarelui. Agro Banat Vest deține ferme în tot județul Timiș, începând cu Măureni, până în Lugoj, Orțișoara, Seceani, Recaș sau Peciu.  Cooperativa a avut în comuna Șuștra o platformă cu 37 soiuri de grâu provenite de la toate companiile de inputuri. Tot aici o altă platformă a fost cultivată cu 60 de hibrizi de rapiță selectați de la aceleași companii, iar recoltatul a început în 20 iulie. Horgoș a explicat: ”Fiecare fermier își alege ce soi de grâu sau hibrid de rapiță dorește. Îi ducem pe colegii noștri să vadă în timpul verii cum arată culturile pe câmp. Le prezentăm rezultatele producțiilor, nivelul de proteină, de gluten, hectolitri, umiditate, toate analizele. Cântărim, analizăm. Sunt date concrete care ne ajută să alegem un anumit soi de grâu sau hibrid de rapiță. În funcție de asta, fiecare își caută ce hibrid sau soi dorește să îl cultive în sole. Asta facem în fiecare an. Am avut trei ani la rând platforme cu peste 80 de produse foliare”, a spus Horgoș. 2020 a fost un an al extremelor. Producțiile la grâu au fost cuprinse între 4.000 de kg la ha și 7.500 kg la ha, deși grâul s-a confruntat cu cel mai periculos fenomen: seceta, care a început în august 2019 și s-a finalizat în primăvara anului 2020. Cel mai grav a fost că au dispărut frații și a rămas numai planta mamă. În luna iunie, au căzut ploile extreme care au și provocat inundații în anumite zone ale județului. Într-o lună au fost peste 175 de litri pe metru pătrat, cât aproape au căzut într-un an. Un alt fenomen cu care s-a confruntat cultura de grâu și care e tot mai pronunțat an de an a fost atacul muștelor. De doi ani nu au fost ierni în Timiș, iar viespile și muștele cerealelor au atacat fost tot mai puternic încă din toamnă, din cauza că timpul a fost tot mai cald. Au fost probleme și cu o boală care apare destul de rar: îngenuncherea plantelor din cauza secetei și a nopților reci. Horgoș a explicat ceea ce trebuie să facă fermierii în aceste condiții. ”O atenție deosebită va fi acordată rotației culturilor, fiindcă nu există tratament la această maladie. Fermierul nu trebuie să mai facă tehnologii cu minimum de lucrări. Unde s-a lucrat bine terenul și s-a acumulat bine apa nu au fost probleme. Diferența de producție a fost și de 40%, față de terenurile unde s-a aplicat minim till. Dintr-o simplă arătură, apa în solă s-a înmagazinat și s-a gestionat mult mai bine. Anul acesta fiecare detaliu de care am vorbit a avut o importanță foarte mare, în obținerea unor producții bune. Totuși așa diferențe mari de producție de la o fermă la alta și de la o zonă la alta rar am întâlnit. Unde a fost o ploaie mai serioasă de 12 -15 litri imediat s-a simțit diferența cu până la 2 tone. În aceste condiții, trebuie să recunoaștem că producția pentru acest an la grâu a fost bună. Oricum, în 36 ani de agricultură nu am pățit așa ceva”, a spus Horgoș.

Problema lipsei neonicotinoidelor

Pe de altă parte, la mijlocul lunii iulie, culturile de primăvară -porumbul, floarea soarelui și soia arată foarte bine. Fermierii sunt foarte mulțumiți. În perioada 17 -19 au venit iarăși ploile în Timiș și totul este salvat. De la 1 iulie până în 19 iulie, au căzut 250 de litri pe metru pătrat pe anumite zone, iar pe altele 150 -170 de litri.  În ceea ce valorificarea producției, de obicei, membrii cooperativei nu vor să vândă grâul în această perioadă nimic. Totuși ei mai dau din rapiță, dar numai să își plătească inputurile la companii. Cum s-au descurcat cei 29 de fermieri de la Banat Agro Vest fără neonicotinoide în acest an agricol? Pentru viermii sârmă la porumb, ei au utilizat produsul repelent Signal de la Arysta, iar pentru tratamentul la grâu folosesc Australul. De fapt, spre norocul lor, atacul rățișoarei este mai redus în câmpia de vest. În plus, ei fac și o rotație bine chibzuită a culturilor și aplică tehnologii adecvate și, până acum, rățișoara nu a fost o mare amenințare.

Comentarii

comentarii