Astăzi, 3 august, se sărbătoreşte Ziua Timişoarei.
Dar ce s-a întâmplat în 3 august? Simplu – armata română a intrat în Timişoara. Dar pe unde a intrat, pe unde a trecut, ce a făcut, cine i-a aşteptat pe ostaşi?
În 3 august 1919, armata română, plecată de la Lugoj, este aşteptată la bariera Recaşului, practic, bariera de intrare în Timişoara, de către prefectul judeţului Timiş, Aurel Cosma, primul prefect, şi de către colonelul Economu, venit din 1 august în Banat, în vederea organizării paradei militare care marca instaurarea administraţiei româneşti în Banat. Convoiul trece urmând actuala linie de tramvai şi se opreşte în faţa bisericii Sfântul Ilie, unde este aşteptat de proptopopul Timişoarei, preot Ion Oprea.
”Ne închinăm în faţa drapelului vostru. Trăiască regele şi regina! Trăiască Alteţa sa Principele Carol! Trăiască România Mare!”, a spus preotul. ”Nu sunt cuvinte să exprime ceea ce simţim acum. Prea mari sunt clipele şi prea mici făpturile. Trăind pe alte câmpii şi sub alte ceruri, am avut unul şi acelaşi dor: pentru acel dor, fiecare din noi am adus jertfele noastre. Pe lângă idee şi credinţă, una cu ale dumneavoastră, am avut şi putere, rege şi armată. Mă simt umil în faţa lui Dumnezeu pentru fericirea ce mi-a hărăzit – să intru în Cetatea Banatului”, a spus colonelul.
Recepţia a avut loc în seara de dinaintea intrării de duminică, 3 august, când trupele franceze, conduse de generalul Gambetta, au înmânat cheile oraşului colonelului Economu, a cărui statuie se află înainte de podul din Fabric.
„Armatele române au fost întâmpinate pe întreg traseul, până în Piaţa Traian, de mulţime. La colţuri de stradă, la intrare în restaurante şi cafenele, cântau permanent tarafuri de lăutari – în Piaţa Traian. Din Piaţa Traian ajung în Piaţa Sfântu Gheorghe”, spune Hrenoschi. Acolo sunt întâmpinaţi, la primărie, de conducătorii oraşului şi de un grup de fete cu flori. Acolo iau cuvântul edilii urbei de pe Bega şi reprezentanţii minorităţilor.
Urmează parada militară şi lumea se pregăteşte de primirea prim-ministrului Ion Brătianu, care soseşte la Timişoara în 3 august, cu un tren special – circula doar pentru prim-ministru. Brătianu a fost întâmpinat de 20.000 de oameni şi a ţinut un discurs în care a arătat că armata română înaintează victorioasă către Budapesta.
Prezenţa lui Brătianu la Timişoara vroia să însemne proclamarea drepturilor ireductibile asupra Banatului întreg, arătând astfel că poporul nostru are puterea de realizare a aspiraţiilor sale prin forţe proprii şi că nu piedicile din afară îl vor împiedica să meargă singur şi hotărât spre desăvârşirea acelei realizări.
Trupele franceze au ocupat Timişoara pentru a o apăra de sârbii care au vrut să ataşeze Banatul Regatului Sârb.
Ziarele vremii scriau că, în răspunsul său, Brătianu arată că poporul a dovedit conştiinţă, inteligenţă şi energie de realizare. „De aceea am ajuns să sărbătorim biruinţa de azi. Românii sunt mici, dar păşesc ca puii de lei. Noi reprezentăm şi un element de ordine şi civilizaţie. Lângă mine se află şi o confirmă domnul general Tournadre, pentru care vă rog să strigaţi împreună cu mine: ”Trăiască armata franceză! Trăiască România Mare şi Banatul Întreg!”. Generalul francez a închinat pentru România Mare, în acordurile cântecului Deşteaptă-te române!
