Acasă Actualitate 9 mai: Independența de stat a României, sfârșitul celui de-Al Doilea Război...

9 mai: Independența de stat a României, sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial și Ziua Europei

DISTRIBUIȚI

Data de 9 mai este o zi cu trei semnificații majore pentru istoria națională și europeană: Independența de stat a României (9 mai 1877), sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial (9 mai 1945) în Europa și Ziua Europei în amintirea declarației din 9 mai 1950 a lui Robert Schuman.

În primul rând, data de 9-21 mai 1877 constituie un moment semnificativ în dezvoltarea politică a statului român modern, prin adoptarea de către Parlamentul României, la inițiativa ministrului de externe Mihail Kogălniceanu, a unei rezoluții care proclama ‘absoluta independență’ a țării. Recunoașterea internațională a independenței României s-a realizat însă numai după ce armata română a adus o însemnată jertfă de sânge pe câmpurile de luptă din nordul Bulgariei, la Grivița, Rahova, Plevna și Vidin.

Tratatele de pace de la San Stefano (19 februarie/3 martie 1878) și Berlin (1/13 iulie 1878) au recunoscut independența statului român, consfințită prin sacrificiul sângeros al națiunii române. În timpul Războiului de Independență, prin voluntarii de caritate și surorile de caritate, mănăstirile au contribuit mult la îngrijirea răniților de pe front.

Recunoașterea independenței statului român a facilitat proclamarea României ca Regat în anul 1881. În timpul dinastiei regale din România, ziua de 10 mai era atât sărbătoarea Independenței, cât și a Regalității.

Independența României a fortificat sentimentele de mândrie și demnitate națională și a permis desăvârșirea unității naționale în anul 1918, prin unirea cu România a provinciilor românești Basarabia (27 martie/9 aprilie), Bucovina (15 noiembrie/28 noiembrie) și Transilvania (18 noiembrie/1 decembrie).

În al doilea rând, pentru întreaga istorie europeană, 9 mai 1945 este ziua încetării celei de-a doua conflagrații mondiale, prin capitularea necondiționată a Germaniei naziste la cartierul general sovietic din Berlin.

În al treilea rând, tot în 9 mai serbăm și Ziua Europei, în amintirea declarației pe care Robert Schuman, ministru de externe al Franței, o rostea în 1950 și care a condus, treptat, la formarea Uniunii Europene.

De-a lungul deceniilor, Europa s-a dezvoltat spiritual, cultural și social având la bază ‘matricea’ credinței sale creștine, care a selectat și transfigurat valorile preluate din filosofia greacă și dreptul roman într-o perspectivă civilizatoare, începând cu Sfântul Constantin cel Mare, primul împărat creștin al Imperiului Roman (306-337).

Prin Edictul de toleranță religioasă de la Mediolanum (Milano) din anul 313, el a pus bazele libertății religioase în societate, iar prin alte legi a apărat demnitatea umană, a promovat familia și solidaritatea socială cu cei săraci și neajutorați.

În prezent, valorile principale care orientează funcționarea instituțiilor europene, precum: drepturile omului, democrația, statul de drept, libertatea și solidaritatea socială sunt la origine valori inspirate de tradiția iudeo-creștină a profeților și a evangheliei, pe care însă umanismul secularizat modern le-a separat de izvoarele lor primordiale și le-a prezentat ca fiind valori autonome universale.

Astăzi, pacea și bunăstarea materială, libertatea individuală, solidaritatea și cooperarea între popoarele Europei au devenit idealuri principale ale Europei unite. Această viziune europeană a fost instituționalizată și a condus la beneficii comune pentru statele membre, dar și la probleme comune noi, care ne cheamă la gândire comună și la acțiune comună pentru rezolvarea lor.

Europenii de azi încearcă să învețe cum să facă față noilor probleme ale timpului prezent, ca tensiuni existente între libertatea individuală și solidaritatea socială, între identitatea națională și unitatea globală, între tradiție și secularizare, între criza familiei și scăderea populației, între criza economică și șomaj, între lăcomia unora și sărăcia altora, între criza vieții spirituale și suicid, divorț, violență, droguri, trafic de ființe umane și alte forme de sclavie modernă(…) sursa: patriarhia.ro.

 

Comentarii

comentarii