În fiecare an, de Ziua Europei, 9 mai, sărbătorim pacea și unitatea în Europa. Data marchează o zi istorică. În cadrul unui discurs ținut la Paris, în 1950, ministrul francez al afacerilor externe de atunci, Robert Schuman, propunea stabilirea unei noi forme de cooperare politică în Europa, care să înlăture pentru totdeauna posibilitatea izbucnirii unui nou război între națiunile Europei.
Viziunea sa era de a crea o instituție europeană care să centralizeze și să gestioneze producția de cărbune și oțel. Propunerea lui Robert Schuman este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene. Un an mai târziu, a fost semnat tratatul care prevedea crearea unui astfel de organism.
Duminică, 9 mai, la Timișoara, se marchează trei mari sărbători prin ample activități: Ziua Independenţei de Stat a României, Ziua Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite şi Ziua Europei.
Pentru a marca Ziua Europei, instituțiile UE își deschid porțile pentru public la începutul lunii mai, la Bruxelles și la Strasbourg. Birourile locale ale UE din Europa și din întreaga lume organizează diverse activități și evenimente, pentru toate vârstele.
În fiecare an, mii de cetățeni participă la vizite, dezbateri, concerte și alte evenimente, pentru a sărbători Ziua Europei și pentru a sensibiliza opinia publică în legătură cu Uniunea Europei.
De la începutul crizei provocate de pandemia de COVID-19, UE îi invită pe cetățenii din Uniune și din întreaga lume să descopere Europa în condiții de siguranță și, în cea mai mare parte, virtual: evenimente la fața locului sau în format hibrid și vizite organizate în măsura în care condițiile sanitare permit acest lucru.
Data de 9-21 mai 1877 constituie un moment semnificativ în dezvoltarea politică a statului român modern, prin adoptarea de către Parlamentul României, la inițiativa ministrului de externe Mihail Kogălniceanu, a unei rezoluții care proclama ‘absoluta independență’ a țării. Recunoașterea internațională a independenței României s-a realizat însă numai după ce armata română a adus o însemnată jertfă de sânge pe câmpurile de luptă din nordul Bulgariei, la Grivița, Rahova, Plevna și Vidin. Tratatele de pace de la San Stefano (19 februarie/3 martie 1878) și Berlin (1/13 iulie 1878) au recunoscut independența statului român, consfințită prin sacrificiul sângeros al națiunii române.
În timpul Războiului de Independență, prin voluntarii de caritate și surorile de caritate, mănăstirile au contribuit mult la îngrijirea răniților de pe front. Recunoașterea independenței statului român a facilitat proclamarea României ca Regat în anul 1881. În timpul dinastiei regale din România, ziua de 10 mai era atât sărbătoarea Independenței, cât și a Regalității. Independența României a fortificat sentimentele de mândrie și demnitate națională și a permis desăvârșirea unității naționale în anul 1918, prin unirea cu România a provinciilor românești Basarabia (27 martie/9 aprilie), Bucovina (15 noiembrie/28 noiembrie) și Transilvania (18 noiembrie/1 decembrie).
În al treilea rând, pentru întreaga istorie europeană, 9 mai 1945 este ziua încetării celei de-a doua conflagrații mondiale, prin capitularea necondiționată a Germaniei naziste la cartierul general sovietic din Berlin.
